.............................................................................
...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !
............................................................................
In anul 2009, economia mondiala s-a confruntat cu cea mai grava recesiune din ultimii 70 de ani, iar dupa o oarecare revenire in 2010, acum o noua criza genereaza ingrijorare, atit pe pietele financiare, cit si in rindul liderilor politici: criza datoriilor suverane, scrie Cristian Orgonas, intr-un text publicat pe blogul lui si in Dilema Veche.
La sfirsitul anului 2008, datoria publica a statelor membre ale Uniunii Europene era de 7,8 mii de miliarde de euro, respectiv echivalentul a 62,3% din Produsul Intern Brut al Uniunii. La sfirsitul anului 2010, datoria publica a crescut la 9,8 mii de miliarde de euro, respectiv echivalentul a 80% din PIB.
Cu alte cuvinte, in doar doi ani, datoria publica a celor 27 de tari a crescut cu doua mii de miliarde de euro, multe dintre state inregistrind in aceasta perioada deficite bugetare uriase. Astfel, in 2009, cinci dintre tarile membre – Grecia, Irlanda, Spania, Portugalia si Marea Britanie – au avut deficite bugetare mai mari de 10% din PIB, recordul fiind inregistrat de Grecia cu 15,4%. In acelasi an, deficitul bugetar al Romaniei a fost de 8,5%.
In 2010, situatia nu a fost cu mult diferita, deficitele bugetare mari generind o crestere semnificativa a datoriilor publice, acestea ajungind in unele cazuri la un nivel evident nesustenabil. Chiar si tari cu economii foarte puternice – precum Germania si Franta – s-au confruntat cu o crestere semnificativa a datoriilor publice – in Germania, spre exemplu, ponderea datoriei in PIB a crescut de la 66,3% in 2008, la 83,2% la sfirsitul lui 2010.
In ultimii ani, cresterea deficitelor bugetare s-a datorat atit diverselor programe de stimulare a economei puse in practica de multe tari, cit si incapacitatii guvernelor de a-si reduce cheltuielile pe masura reducerii veniturilor, la toate acestea adaugindu-se si preluarea la datoria publica a unei parti din pierderile aferente sistemului bancar. In Irlanda, anul trecut, deficitul bugetar a ajuns la 32,4% din PIB, pe fondul zecilor de miliarde de euro alocate de guvern recapitalizarii bancilor, situatie care a generat o crestere a ponderii datoriei publice in Produsul Intern Brut de la 44% in 2008, la 96,2% in 2010. Nici in SUA lucrurile nu stau cu mult mai bine, deficitul bugetar depasind 8% din PIB, in ultimii doi ani.
Revenind la Romania, desi datoria publica a crescut de la 17 miliarde de euro in 2008, la 37 de miliarde de euro in 2010, respectiv de la 13,4%, la 30,8% din PIB, stam totusi bine comparativ cu alte tari, in Uniunea Europeana, doar Estonia, Bulgaria si Luxemburg avind ponderi mai mici.
Cresterea datoriilor inseamna o crestere a riscurilor, iar cresterea riscurilor genereaza invariabil o scumpire a banilor, deci o crestere a dobinzilor. Prin urmare, tarile cu un grad inalt de indatorare si perspective incerte in ce priveste evolutia economica vor gasi din ce in ce mai greu investitori dispusi sa le imprumute la dobinzi rezonabile, iar pentru a recistiga increderea pietelor financiare, guvernele vor fi nevoite sa continue politicile de austeritate care presupun concedieri in sectorul public, inghetarea sau chiar reducerea salariilor si a pensiilor, mai putine ajutoare sociale etc.
Potrivit unor informatii prezentate aici, cele mai multe dintre tarile membre ale Uniunii Europene au luat masuri de reducere a cheltuielilor publice in ultimii trei ani, iar in cazul Greciei, in ciuda masurilor de austeritate, datoriile nu au mai putut fi platite, astfel incit aceasta tara a intrat practic intr-un faliment controlat: datoria publica a fost reesalonata pe termene mai lungi si la dobinzi mai mici, iar creditorii au acceptat o pierdere ce depaseste 100 de miliarde de euro
Citește tot articolul : businessday.ro
............................................................................
Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că
presa nu este doar o ”gura de iad”
iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci
LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.
Cei care controleaza presa
(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)
urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,
sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,
sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.
Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.
Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.
Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este
share pe facebook,
înscriere în lista de prieteni,
like pe pagina noastră rostirea și
răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !
............................................................................ .