.............................................................................
...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !
............................................................................
Pentru că m-am săturat de povestea cu ”mineritul e singura soluție la Roșia Montană”, am să vă prezint, în avanpremiera unei analize mult mai ample (aflată încă în documentare), câteva imagini și scurte comentarii care o demontează.
Turismul
Ani la rând, reprezentanții RMGC au afirmat că ”turismul nu reprezintă o soluție pentru Roșia Montană”. Ipocrizia lor a fost susținută și de către autoritățile locale. Într-o emisiune din 2009, de la Realitatea TV, Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, afirma, la rândul lui, că ”turismul nu este o alternativă viabilă pentru județ”. Vorbim de un județ în care turismul a explodat în ultimii ani pe Valea Arieșului, la Arieșeni, Gârda, Scărișoara, Albac, Bucium, Rimetea. În acest din urmă caz (Rimetea), e vorba de o fostă localitate minieră. Un proiect pe 10 ani, în valoare totală de 300.000 de euro (30.000 de euro pe an) i-a convins pe loclanici să-și conserve și să-și restaureze casele. Acum, satul Rimetea este una dintre principalele destinații turistice a maghiarilor din Ungaria în România (concurând pentru prima poziție cu stațiunea Sovata). Privită la început cu neâncredere de către localnici (”cum să primesc străini în casă?”), alternativa turistică s-a dovedit un succes, iar tinerii au început să se reîntoarcă în satul în care, oficiail, sunt înregistrate aproape 50 de pensiuni.
Mai mult, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, le-a promis localnicilor că va spijini localitatea pentru includerea ei pe lista UNESCO. Patrimoniul cultural și natural, chiar dacă foarte valoros (fostele mine de fier și cetatea de la Colțești) nu e nici pe departe comparabil însă cu cel de la Roșia Montană.
Varianta turistică a început deja să se dezvolte și în Roșia Montană, împotriva PUG-ului ilegal, care declară zona ca fiind mono-industrială. Oficial, prima unitate de cazare, hostelul ”La Gruber” (cu 10 locuri de cazare), a fost inaugurată în 2008. De atunci și alți localnici (inclusiv angajați ai RMGC) și-au amenajat casele pentru a primi turiști. Pensiunile funcționează în sistem PFA (persoană fizică autorizată), din cauza refuzului Consiliului Local de a elibera autorizații de funcționare. Anecdotic (sau nu), fostul primar al Roșiei Montana Virgil Narița, care, la rândul lui, a afirmat de mai multe ori că ”turismul nu e o alternativă pentru zonă”, are pensiune la câțiva kilometri de Roșia Montană, în Abrud. E greu (dar nu imposibil de estimat) câte pensiuni ar fi fost la ora actuală în Roșia Montană, dacă localnicii nu ar fi fost împiedicați să-și dezvolte această alternativă (printre altele, din cauza declarării zonei ca ”mono-industrială”, localnicilor le-a fost imposibil să realizeze proiecte prin care să acceseze fonduri europene ori să obțină credite).
Conform cifrelor prezentate chiar de către RMGC (care monitorizează doar intrările în Muzeul ”Aurul Apusenilor”), în fiecare an peste 10.000 de turiști vin în Roșia Montană (numărul turiștilor fiind, în realitate, mult mai mare, pentru că e puțin probabil că toți cei care vin intră în muzeul celor de la RMGC). Problema constă în faptul că, în lipsa locurilor de cazare, aceștia nu stau în Roșia Montană, ci în localitățile din zonă.
Într-un mod absolut revoltător, Primăria Roșia Montană și RMGC au încheiat anul trecut un parteneriat public-privat prin care clădirea școlii vechi și a primăriei vechi vor fi restaurate și transformate (conform comunicatelor de presă) în unități hoteliere. Așadar, Primăria sprijină o companie privată în dezvoltarea unei activități care le-a fost interzisă localnicilor! Dincolo de concurența neloială făcută sătenilor care luptă să facă turism, un calcul economic poate arăta cât pierde comunitatea (dacă un turist consumă, să zicem, 100 de lei în Roșia Montană, calculați câți dintre aceștia rămân în comunitate, dacă îi plătesc unui localnic care are pensiune ori unei companii multinaționale).
Agricultura
”La Roșia Montană nu se poate face agricultură, aici s-a trăit mereu din minerit”, sună, de asemenea, unul dintre sloganurile defetiste ale celor de la RMGC și ale susținătorilor lor. Și de fiecare dată îmi vine în minte o celebră văcuță (poate cea mai celebră văcuță din lume) care a devenit brand național pentru o țară care nu a fost ”binecuvântată” cu aur. ”Oare cu ce o fi mai bună iarba Alpilor decât cea a Carpaților?”, e întrebarea care îmi vine pe buze.
Dincolo de această întrebare retorică, realitatea e mult mai tristă. Înainte de 90, la Roșia Montană, veniturile populației au fost mixte. O parte o reprezenta, într-adevăr, venitul din minerit. Însă acesta era completat de cel din agricultură (în special din creșterea vacilor și a procilor). Conform statisticilor veterinare, în 2006, în Roșia Montană mai erau încă 2.600 de vaci. Anul trecut mai erau înregistrate 600. Cea mai mare parte a localnicilor care au plecat deja, au plecat înainte de 2006. Așadar, această scădere drastică a numărului vacilor nu poate fi pus pe seama depopulării localității.
De ce au renunțat roșienii să mai crească vaci între timp? Răspunsul e, la rândul lui, trist. Creșterea dependenței localnicilor față de companie. Că au sau nu au ce lucra (am mai arătat cu altă ocazie acest lucru), oamenii sunt angajați la RMGC. În fapt, de cele mai multe ori, simpla semnare a condicii e suficientă pentru a încasa un salariu (un fel de ”asistență socială privată”, cu costuri mult mai mici pentru RMGC decât costurile de publicitate). Este, în realitate, munca de miner mai ușoară decât creșterea vacilor? Am mari dubii.
Este creșterea vacilor o activitate nerentabilă? În lipsa unei rețele de colectare a laptelui ori/sau a unei micro-intreprinderi de prelucrare, s-ar putea. Dar să ne întoarcem la Rimetea. Mai exact în satul Colțești al acestei comune. Unde nu ajungi bine, că ești întîmpinat de o micro-fabrică de prelucrare a laptelui. Afacerea a fost pusă pe picioare de Szakacs Nimrod (inginer în domeniul producției alimentare) în 1997. Atunci a început cu o unitate de producție care procesa 120 de litri de lapte/zi. De două luni a inaugurat noua unitate de producție, care procesează acum 10.000 de litri de lapte/zi. Are o capacitate de stocare de 20.000 de litri de lapte și poate urca procesarea până la 15.000 de litri de lapte/zi. Acum nu mai colectează lapte doar de la locuitorii satului, ci de la 14 ferme din zona Aiudului. Producția e axată pe brânzeturi maturate și cașcaval și, recent, și-a omologat brandul Trascău. Distribuția e în zona Ardealului și, cu noua unitate de producție, și-a deschis drumul și către export. Direct în fabrică lucrează 35 de angajați. Indirect, dă de lucru tuturor fermierilor de la care colectează laptele. În plus, Szakacs Nimrod s-a extins și în domeniul turismului, Conacul Secuiesc (restaurant și pensiune cu 24 de camere) atrăgând turiști nu doar din Ungaria și România, ci, după cum mărturisește Szakacs Nimrod, din Ucraina, Germania dar și, atenție, Argentina, Australia, Japonia ori Mongolia.
Fabrica de lapte nu e, însă, singura afacere de succes a satului. De pe ruinele Cetății Colțești, privind în vale, vezi, frumos ordonate, hectare întregi de pomi fructiferi și sere. Iar florile din Colțești le poți găsi în Cluj și Alba. Alte locuri de muncă și alte venituri pentru comunitate. În România, în județul Alba.
http://www.ustream.tv/recorded/20172858
Cititi in continuare sursa: Voxpublica
Foto: http://blogunteer.ro/2011/09/fotoreportaj-rosia-montana/
............................................................................
Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că
presa nu este doar o ”gura de iad”
iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci
LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.
Cei care controleaza presa
(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)
urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,
sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,
sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.
Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.
Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.
Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este
share pe facebook,
înscriere în lista de prieteni,
like pe pagina noastră rostirea și
răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !
............................................................................ .