.............................................................................
...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !
............................................................................
Armata are nevoie de bani. Cheltuielile din domeniul siguranţei naţionale cresc puternic, iar firmele româneşti de tehnică militară ar trebui să fie asaltate de comenzi. Totuşi, aparent lucrurile nu stau chiar aşa.
Armata trebuie să fie profitabilă? Cu aproape un an în urmă, proaspăt numitul ministru al Economiei, Costin Borc, vorbea în timpul unui talk-show despre starea industriei de apărare româneşti.
Armata trebuie să fie profitabilă? Cu aproape un an în urmă, proaspăt numitul ministru al Economiei, Costin Borc, vorbea în timpul unui talk-show despre starea industriei de apărare româneşti.
”O să vi se pară ciudat ce spun, v-aţi aştepta ca cineva care vine din mediul privat să spună că industria de apărare trebuie să fie profitabilă. Nu, eu nu sunt convins că industria de apărare trebuie să fie profitabilă”, afirma acesta. ”Asta pentru că există o componentă strategică pe care trebuie să o menţinem. Trebuie să găsim echilibrul între cât anume trebuie să păstrăm din punct de vedere strategic şi cât este profitabilitate”, explica el.
Dacă producătorii de tehnică militară cu capital de stat îşi permit să fie pe pierdere un an, doi sau mai mulţi în scop strategic, nu la fel se întâmplă cu firmele private implicate din acest sector. Acestea funcţionează (sau cel puţin aşa ar trebui) după legile pieţei şi, dacă nu vin cu produse competitive şi nu-şi găsesc clienţi, au şanse mari să ajungă rapid în faliment. Ceea ce, după cum ne-au spus mai multe surse din domeniu, nu ar fi exclus să se întâmple în următoarea perioadă cu unele companii de acest tip.
În lumina reflectoarelor
Probabil cel mai cunoscut producător privat de tehnică militară din România este Pro Optica SA. Celebritatea şi-a câştigat-o mai puţin prin realizările din zona de business (nu că acestea nu ar fi existat), ci mai degrabă prin asocierea cu numele unei cunoscute vedete TV. Până în 2013, Florin Călinescu a fost acţionarul majoritar al companiei, iar unii jurnalişti au sugerat că actorul şi-ar fi folosit influenţa pentru a obţine contracte pentru aceasta. De exemplu, în 2008, când Călinescu a candidat pe listele PNL pentru Senat, Pro Optica a primit de la Ministerul Apărării Naţionale, condus pe atunci de liberalul Teodor Meleşcanu, două contracte în valoare de circa şase milioane de euro, după cum a relatat presa. De altfel, în perioada 2007- 2008, MApN a atribuit companiei contracte în valoare de circa 130 de milioane de lei. Au urmat, în 2010-2012, alte contracte importante semnate cu Ministerul Finanţelor sau cu Poliţia de Frontieră.
Tot în 2010, firma lui Călinescu şi-a exprimat intenţia de a cumpăra firma de stat IOR SA (cu care are, de altfel, relaţii foarte strânse, Pro Optica fiind înfiinţată pe bazele institutului de proiectare al IOR). Unul din managerii IOR izbucneşte în râs când este întrebat de această posibilitate: ”Cum să ne cumpere Pro Optica? Sunt mai mici decât noi şi în niciun caz nu ar avea posibilitatea să gestioneze cum trebuie procesul de fabricaţie.” El mai spune şi că în ultima vreme nu prea a mai auzit nimic de firma aflată în aceeaşi curte cu IOR: ”Anul trecut parcă mai mişcau ceva. Acum, parcă au dispărut de pe piaţă.”
Semne de întrebare
Conform datelor de la Registrul Comerţului, în prezent firma Global Synergy Consult SRL deţine peste 98% din Pro Optica. La rândul ei, Global Synergy Consult este 100% deţinută de Marinică Mîrzu-Dănilă, directorul Pro Optica încă din 2001. Cu alte cuvinte, Florin Călinescu a ieşit din afacere. Cel puţin aşa pare la prima vedere. Alte informaţii, cum ar fi faptul că el şi Mîrzu-Dănilă sunt încă asociaţi în trei firme din Bucureşti (Pro Optica Service & Components SRL, Rovsol SRL şi Optimec Prod SRL) sau faptul că un individ pe nume Călin Mircea Călinescu (născut în 1967 în Timişoara, oraşul natal al lui Florin Călinescu) este începând din octombrie 2015 director general al Pro Optica SA ar putea semnala că retragerea vedetei TV din businessul cu tehnică de apărare nu este chiar completă.
Ceea ce este cert este că, faţă de anul precedent, în 2015 afacerile Pro Optica au înregistrat un recul. Astfel, cifra de afaceri a coborât la 41 de milioane de lei faţă de nivelul de aproape 55 de milioane atins anterior, iar profitul net s-a redus şi el, de la 2,9 milioane de lei la 2,2 milioane. Un lucru ceva mai ciudat, totuşi, este că numărul mediu de angajaţi a crescut în 2015 la 65 de persoane, faţă de nivelul de 51 raportat pentru 2014.
În alb şi negru
Aerostar SA Bacău, care oferă, printre altele, servicii de întreţinere şi modernizare pentru aeronave militare, dar de asemenea fabrică lansatoare pentru artilerie, a terminat 2015 într-o notă total diferită: cifră de afaceri de 329 de milioane de lei şi profit net de 52 de milioane de lei, faţă de 261 de milioane, respectiv 19 milioane de lei în anul precedent. Într-un ritm similar au mers afacerile Elettra Communications SA Ploieşti, companie specializată în fabricarea echipamentelor de comunicaţii şi având printre clienţii principali Ministerul Apărării Naţionale: de la 18 milioane de lei cifră de afaceri şi 550,000 de lei profit net în 2014 la 26 de milioane, respectiv 2,3 milioane de lei anul trecut. Tot în Ploieşti, Natlog SRL, specializată în reparaţii echipamente, fabricaţie subansamble, integrare sisteme, asistenţă tehnică şi training pentru echipamente militare (cum ar fi Hummer sau Leopard) a sărit în 2015 la 8,5 milioane cifră de afaceri şi cinci milioane de lei profit net (faţă de patru milioane, respectiv 1,2 milioane de lei în anul precedent).
Este posibil ca rezultatele din 2016 să fie mai bune, având în vedere cele peste 3,6 miliarde de lei alocate anul acesta înzestrării armatei. Bugetul total al MApN ar trebui să atingă 1,7% din PIB în 2016 (în creştere în cifre absolute cu peste 50% faţă de 2015), iar asta ar trebui să se simtă şi în activitatea companiilor din domeniu. Deocamdată, însă, semnele nu par a fi prea bune.
Aşteptând contractele
Reprezentanţii firmelor private de tehnică militară nu prea vor să vorbească despre afaceri. Mulţi sunt pur şi simplu foşti ofiţeri şi au fost învăţaţi să fie discreţi. Alţii au devenit aşa după ce au lucrat pentru mai mulţi ani în domeniul sensibil şi uneori controversat al industriei de apărare. Și, din păcate, destui dintre ei nu prea au cu ce să se laude, căci firmele pe care le conduc se menţin cu greu pe linia de plutire. ”Situaţia e proastă în tot domeniul nostru. Ducem lipsă de comenzi din zona de apărare, aşa încât de-abia mai supravieţuim. Noroc cu clienţii din sectorul civil, că mai avem ce să le dăm de lucru la oameni”, spune patronul mai multor companii bucureştene specializate în producţia de tehnică militară. ”Ne-am fi aşteptat ca, dat fiind contextul internaţional, lucrurile să stea altfel. Vorbe şi promisiuni au fost multe, dar până la fapte mai e mult. E păcat, căci avem şi tehnologia şi know-how-ul necesare pentru a furniza produse moderne şi rezistente pentru armată şi pentru alte instituţii din zona de securitate şi ordine publică”, adaugă el.
Se poate pune, desigur, întrebarea de ce nu încearcă aceste societăţi să obţină contracte peste hotare. ”Răspunsul este simplu: multe dintre ele încearcă şi unele chiar reuşesc. Însă concurenţa este acerbă şi, având în vedere domeniul acesta atât de sensibil, în multe cazuri caietele de sarcini sunt astfel scrise încât firmele româneşti, fie ele de stat sau private, nu au nicio şansă să participe”, explică directorul general al unei companii ilfovene din domeniu.
Cifre
3,68 miliarde de lei a alocat anul acesta Ministerul Apărării cheltuielilor de înzestrare a armatei. Fondurile dedicate acestui capitol ar trebui să crească în continuare în anii care urmează, arată oficialii MApN
41,7 milioane de lei a fost cifra de afaceri înregistrată de Pro Optica SA în 2015, cu circa 25% mai mică decât în anul anterior. Compania bucureşteană l-a avut ca principal acţionar pe omul de televiziune şi actorul Florin Călinescu
26%. Cu atât a crescut în 2015 cifra de afaceri a Aerostar SA Bacău comparativ cu 2014 (de la 261 la 329 de milioane de lei). Compania oferă, printre altele, servicii de întreţinere şi modernizare pentru aeronave militare, dar produce şi lansatoare pentru artilerie.
sursa si foto: http://www.capital.ro
............................................................................
Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că
presa nu este doar o ”gura de iad”
iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci
LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.
Cei care controleaza presa
(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)
urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,
sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,
sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.
Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.
Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.
Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este
share pe facebook,
înscriere în lista de prieteni,
like pe pagina noastră rostirea și
răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !
............................................................................ .