.............................................................................
...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !
............................................................................
V-ati gandit vreodata la drumul pe care il fac rosia si castravetele pe care le aveti in farfurie? E un drum lung, uneori de multe mii de kilometri si cu multe randuri de proprietari. Taranul nostru nu vine la piata. Nu mai are loc si nici nu se agita prea tara sa prinda unul. Prefera sa-si dea marfa ieftin, la el in sat. De aceasta situatie profita intermediarii, care au aparut intre cumparator si producator. Ei aprovizioneaza piata si maresc pretul produselor si de zece ori.
Puchenii Mari, Prahova. Pe o zapuseala greu de suportat, domnul Mihai culege castravetii la care a trudit 3 luni de zile. Il ajuta cateva rude. Astazi a strans mai bine de 20 de saci. Rand pe rand ii cara cu roaba din fundul gradinii la masina.
Domnul Mihai e fermier. Face treaba asta de inceputul anilor ‘90. Are experienta in domeniu, dar recunoaste ca nu-i merge bine. Tot ce produce vinde la intermediari. E convins ca daca ar vinde direct in piata ar iesi in castig.
Si totusi, daca il asculti, fermierul recunoaste ca isi doreste si nu prea taraba in piata. Cineva ar trebui sa stea acolo tot timpul. In plus, marfa s-ar vinde cu taraita. Ori asta nu-i convine. Pana una alta, incarca masina cu saci si o porneste catre piata de gros din localitate. Pentru castravete incepe un drum lung cu multe popasuri si mai multi proprietari.
De cum patrunde in piata, e inconjurat imediat de samasarii de legume, veniti cu dubele de la Bucuresti. Pretul de pronire: 70 de bani kilogramul la castraveti.
Intermediarii il curteaza rand pe rand. Piata e plina, multi producatori stau la masini inca de dimineata. Piata din capul satului e cea mai proasta forma de organizare. Daca s-ar asocia, daca ar colabara in vreun fel, ar putea sa-si apere interesele si munca mai bine. N-o fac.
Si aceeasi forma de organizare, paguboasa pentru producator, gasesti oriunde te-ai duce in tara. O piata de gross din Bucuresti. Locul in care producatorii isi intalnesc clientii: baietii destepti care nu dau cu sapa, dar au taraba in piata.
Matca, judetul Galati, vara trecuta, in plin sezon, aceeasi poveste. In loc sa gaseasca o forma de organizare, taranii prefera sa stea in piata din capatul satului, fiecare cu marfa in caruta, pe cont propriu.
Pretul a scazut atat de mult, incat 10 kilograme de varza valoreaza cat o cafea. Un leu. Taranii se lasa la mana intermediarilor. Nu si nea Tasica. Duce cu duba marfa la Bacau. Acolo o da tot la intermediari. Nu-si permite sa stea cu ea la piata.
Ne intoarcem in piata de la marginea satului Puchenii Mari. Domnul Mihai vrea 1 leu pe kilogramul de castraveti. Inacceptabil pentru intermediari. Mai lasa la pret. Dupa lungi negocieri, unul dintre intermediari ia toata marfa. Cu 90 de bani kilogramul.
Intermediarul duce marfa, nu la taraba, ci intr-o alta piata de gros, in Bucuresti. E o veriga intre producator si pietar, aparuta ca o necesitate. Taranul prefera sa-si dea marfa in sat. Un drum la oras i-ar scoate din buzunar bani pentru benzina si ar pierde timp pe drum si la piata. Asa ca prefera sa-si dea marfa engross, la preturi derizorii unor intermediari. O afacere din care taranul pierde sigur, dar e multumit.
Pe 800 de de kilograme a luat 720 de lei. Marfa porneste catre Piata Rahova. Odata intrati in Bucuresti, intermediarul nostru incearca sa ne ameteasca pe strazile Capitalei si ajungem in cele din urma in Piata Obor. Omul nu mai vrea sa fie filmat cand isi livreaza marfa.
Trecut prin mai multe maini, castravetele isi tripleaza pretul. Pleaca de la producator cu un pret cuprins intre 60 si 90 de bani. Este preluat de un intermediar care isi adauga si el 30-40 de bani la kilogram. Intermediarul nu ajunge intodeauna la taraba, ci intr-o alta piata de gross. De unde alt intermediar preia marfa. Mai pune si el 20 de bani si, in cele din urma, piatarul stabileste pretul final. Si aceasta este schema pentru toate produsele din piata. Unele ajung sa coste si de 10 ori mai mult decat pretul la care au fost produse.
O schema generata si reglata in timp de piata. Producatorul prefera sa scape repede de marfa si nu are produse pentru a rezista la taraba tot anul. De aceasta neputinta a profitat intermediarul. A aparut pentru a umple golul dintre producator si consumator. Problema este ca intermediarii isi pun adaos si ridica pretul. Cel care pierde este cumparatorul, nevoit sa cumpere marfa la un pret umflat. Pierde si statul. Pentru ca pe toata acesta filiera, de la producator pana la cumparator putini sunt cei care platesc o taxa.
Sursa: Incont.ro
............................................................................
Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că
presa nu este doar o ”gura de iad”
iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci
LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.
Cei care controleaza presa
(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)
urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,
sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,
sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.
Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.
Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.
Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este
share pe facebook,
înscriere în lista de prieteni,
like pe pagina noastră rostirea și
răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !
............................................................................ .
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.