.............................................................................

...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !

............................................................................

Chiar dacă statul a găsit un investitor pentru Oltchim în persoana patronului OTV, Dan Diaconescu, rămân multe semne de întrebare şi aspecte controversate.

Unul dintre primele semne de întrebare (şi poate cel mai important) priveşte obligaţia statului de a privatiza – după cum s-a întâmplat – oricum, imediat şi cu orice preţ cel mai mare combinat chimic din România, Oltchim.

Oficialii români şi-au făcut un obicei din a declara public că sunt obligaţi de către o instituţie internaţională să adopte măsuri exprese la cererea acesteia, pentru ca românii să afle ulterior că nu a fost chiar aşa. Este şi cazul privatizării Oltchim, situaţie în care au spus că, la cererea FMI şi conform acordului cu această instituţie, privatizarea trebuie încheiată pe 22 septembrie.

„După multiple amânări, statul român este într-un moment în care termenele-limită nu mai pot fi amânate, anulate sau tergiversate. (…) Având în vedere că data-limită, anunţată iniţial pentru 18 septembrie, avea ca scop să dea posibilitatea autorităţilor române să informeze partenerii internaţionali şi că există un termen de informare a conducerii partenerilor internaţionali (…), o scurtă amânare este posibilă”, spunea acum o săptămână, cu referire la FMI, Remus Vulpescu, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie.

FMI însă nu a cerut inventarea unui câştigător al licitaţiei, ceea ce înseamnă că dacă statul era nemulţumit de ofertele primite putea amâna privatizarea. Este ceea ce au făcut polonezii de ani de zile cu combinatele lor. “Nu mi s-a sugerat nimic de la Washington. Este foarte normal să comunicăm cu FMI, se întâmplă des. Este adevărat că am conversat ieri cu doamna Paliu (Anca Paliu, oficial al FMI în România – n.r.); dânsa ne-a spus: «Să ştiţi că nu este obligatoriu să desemnaţi câştigătorul dacă nu se poate desemna un câştigător»”, a recunoscut şeful OPSPI. Aceasta însă după ce statul a acceptat oferta lui Dan Diaconescu.

Unde merg banii daţi de Diaconescu?

Opiniile oficialilor sunt împărţite. Remus Vulpescu anunţase vineri, imediat după licitaţie, că ce Dan Diaconescu va plăti cele 45 milioane de euro statul va direcţiona aceşti bani către Oltchim, pentru plata salariilor şi reluarea activităţii. Potrivit ministrului Economiei, Daniel Chiţoiu, nu mai este necesară alocarea acestor bani către Oltchim, în condiţiile în care Dan Diaconescu, “pe lângă cele 45 milioane de euro oferite în oferta de cumpărare, susţine că vine cu sume importante de bani pentru investiţii”. Nu este clar însă dacă Dan Diaconescu şi-a luat obligaţia, prin oferta depusă, nu verbal, să aducă aceşti bani sau dacă s-a cerut acest lucru prin caietul de sarcini şi dacă suma investită a fost un criteriu de departajare a participanţilor. În calitate de acţionar, Dan Diaconescu va trebui să rezolve problema fondurilor necesare pentru salarii şi a capitalului de lucru. Mai mult, noul investitor a pretins, în mod demagogic, ca banii daţi de el statului să fie folosiţi la plata restanţelor salariale. Sebastian Bodu, fost ministru, vede în cererea investitorului o schemă prin care statul devine păcălit, acesta alegându-se cu o nouă creanţă asupra Oltchim, pe lângă cele 700 milioane de euro ce trebuie să i le dea uzina chimică, iar Diaconescu – doar cu dreptul de proprietate asupra combinatului.

Ce se întâmplă cu datoriile de 700 milioane de euro?

Statul a scos la licitaţie pachetul de acţiuni de 54% din uzină cumpărat de patronul OTV, dar o dată cu acesta şi creanţele avute de el şi de compania Electrica (deţinută tot de stat) asupra uzinei chimice. Dacă ceilalţi investitori au depus oferte pentru aceste creanţe, Diaconescu a fost interesat doar de acţiuni. Aceasta înseamnă că oricând creditorii (statul sau Electrica) pot cere şi obţine insolvenţa combinatului. “Creanţa cea mai importantă şi cea mai dură însă, creanţa Electrica, fiind şi o creanţă garantată, n-a fost cumpărată de nimeni. De aici concluzia că oricând, în orice moment, se poate face această mutare. Poate că Electrica va cere insolvenţa, sau poate că cineva va cumpăra această creanţă de la Electrica (150 milioane euro – n.r.) şi va cere insolvenţa, şi aşa mai departe”, a declarat avocatul Gheorghe Piperea, într-o intervenţie la congresul Uniunii Practicienilor în Insolvenţă şi Reorganizare, citat de Ziarul Financiar.

Cine este în spatele lui Dan Diaconescu?

Dacă toate anunţurile oficiale făcute de OPSPI vorbesc de oferta depusă de persoana fizică Dan Diaconescu, în ultimele zile au apărut în presă informaţii privitoare la o nou-înfiinţată firmă, Proprietatea Poporului, Dreptate şi Demnitate SA, cu care patronul OTV ar fi dorit să intre în licitaţie, dar pe care nu a avut timp să o înfiinţeze. Odată desemnat câştigător, Diaconescu nu va putea face rocadă cu această firmă şi, mai mult, va trebui să demonstreze că a plătit taxele şi impozitele necesare pentru cele 45 milioane de euro, el prezentându-se public ca un om de afaceri ce nu are alte bunuri în afara televiziunii sale, a câtorva proprietăţi imobiliare din România sau din străinătate şi a unor maşini de lux.

Misterul conversiei datoriei în acţiuni

După ce ani de zile statul s-a chinuit să transforme în acţiuni datoriile combinatului către el, acţiuni care i-ar fi revenit, odată primit acceptul de la Comisia Europeană (în luna martie 2012), a renunţat brusc şi inexplicabil la această măsură. Metode similare fuseseră aplicate în cazul rafinăriei RAFO şi Rompetrol, privatizate ulterior după “soluţionarea” problemei datoriilor lor, şi se aplică în continuare în cazul societăţilor de stat cu pierderi precum Tarom. Se fac majorări de capital cu valoarea datoriilor, iar noile acţiuni revin statului. De ce a renunţat atunci Guvernul venit la putere în mai 2012 la această conversie? Ministerul Economiei sau OPSPI nu a explicat cauzele renunţării. Se poate bănui însă că, în urma conversiei în acţiuni a datoriilor de 135 milioane de euro, participarea PCC la capitalul social al Oltchim ar fi scăzut dramatic, la doar 2% din capital, iar doritorii de acţiuni ieftine la Oltchim ar fi trebuit să renunţe. Conversia în acţiuni a datoriilor Oltchim faţă de AVAS ar fi redus însă datoriile companiei şi ar fi putut aduce pe plus capitalurile proprii, permiţând astfel combinatului să se poată finanţa din nou, după ce în ultimii doi ani a avut dificultăţi mari la acest capitol.

Când trebuie aduşi banii?

Potrivit caietului de sarcini, banii trebuie aduşi de investitorul desemnat câştigător în februarie 2013. Premierul Victor Ponta vrea însă ca plata acţiunilor să fie făcută de Dan Diaconescu în maximum zece zile, contrar fiind vorba de o infracţiune.

“Cel care a câştigat licitaţia să se prezinte în maximum zece zile cu banii pentru acţiuni. Este vorba despre 200 de milioane (de lei – n.r.) şi după aceea este vorba despre celelalte datorii şi despre investiţii. Eu vreau să atrag atenţia că oricine a venit, a participat la licitaţie şi nu are aceşti bani suportă rigorile legii şi mai ales pune în pericol locurile de muncă pentru mii de oameni”, a spus Ponta.

Ceea ce riscă însă Dan Diaconescu e mai nimic. Nici măcar bani nu ar pierde, dacă nu s-ar ţine de cuvânt. Avocatul Gheorghe Piperea atrage atenţia că ceea ce a depus patronul OTV e doar o scrisoare de confort, nu una de garanţie. Dacă ar fi depus una de garanţie, Dan Diaconescu ar fi riscat pierderea acestei garanţii, cifrate la 4 milioane de euro.

„O FARSĂ” Vosganian: Privatizarea arată că România n-are politică industrială

Vânzarea combinatului lui Dan Diaconescu a trezit critici inclusiv în interiorul USL. “Cei care au decis vânzarea combinatului către Dan Diaconescu susţin că dânsul a oferit toate garanţiile că are banii necesari. Şi mai are nişte investitori ascunşi, care se vor ivi la momentul potrivit. Cum să privatizezi un combinat ca Oltchim cuiva care nu are nicio expertiză în domeniu şi doar ameninţă că investitori misterioşi? Şi care susţine că va achita zecile de milioane de euro cu un fel de taxă pe telespectator? Cine poate crede că vreun investitor serios se asociază cu un proprietar care anunţă deja că va da acţiunile salariaţilor?”, spune pe blogul personal Varujan Vosganian, vicepreşedinte PNL şi fost ministru de Finanţe. “Privatizarea Oltchim, aşa cum s-a derulat, este o farsă. E cea mai tristă dovadă că România nu are o politică industrială şi că singurul mod în care înţelegem competitivitatea nu este dimensiunea ei economică, ci dimensiunea ei electorală. În care cu cât dăm mai mult poporului, cu atât poporul rămâne mai abitir cu mâinile goale”, conchide el.

Sursa : RL

............................................................................

Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că

presa nu este doar o ”gura de iad”

iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci

LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.

Cei care controleaza presa

(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)

urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,

sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,

sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.

Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.

Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.

Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este

share pe facebook,

înscriere în lista de prieteni,

like pe pagina noastră rostirea și

răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !

............................................................................ .