.............................................................................

...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !

............................................................................

123374_1Chintesența luptei anticorupție nu o reprezintă condamnarea la închisoare a vinovaților, ci recuperarea prejudiciului. Dacă un individ care a furat milioane de euro este condamnat la doi ani de închisoare și iese după unul, bucurându-se apoi, în liniște, de averea cumulată în urma faptelor pentru care a fost condamnat, este subminată însăși ideea de Justiție, fiind încurajați corupții să persiste în acțiunile lor ilicite. De altfel, aici rezidă răspunsul la stupefacția multora în fața aparentei stupizenii a unora precum Sorin Oprescu, persoane care „nu se pot abține” să încaseze mită, știind foarte bine că sunt monitorizați în permanență de procurori, fiindcă există suspiciuni întemeiate în ceea ce îi privește, lipsind doar flagrantul. În aceste condiții, ar fi de așteptat ca statul să urmărească în principal recuperarea prejudiciului cauzat de corupție. Ei bine, la întrebarea foarte simplă și clară „Care este suma recuperată în urma deciziilor definitive ale instanțelor de judecată în dosarele de corupție?”, NIMENI nu poate răspunde sau nu vrea să răspundă! Neoficial, recuperările reprezintă 12% din suma prejudiciilor stabilite de instanțe. Care la rândul lor sunt 1% din ce s-a furat. S-au furat sute de miliarde de euro și s-au recuperat câteva sute de milioane de lei.

Cât s-a furat, din banii publici, în ultimii 25 de ani? Răspunsurile variază între 230 de miliarde de euro și 1.500 de miliarde de euro. Probabil, realitatea este undeva la mijloc. Prezentăm estimările altora și estimările noastre în această privință. Singura certitudine este următoarea: conform raportărilor anuale publicate de Direcția Națională Anticorupție, de la înființarea acesteia, în anul 2002, s-au constatat prejudicii de 2.744 de milioane de euro adică nici 3 miliarde (dar suma poate fi rotunjită la 3 miliarde, fiindcă lipsesc raportările pe anul 2005). Suma reprezintă în jur de 1% din cea furată în realitate, calculată de cei mai optimiști economiști. DNA a pus sechestru asigurător pe bunuri în sumă de 1.414 milioane de euro în aceeași perioadă (2002 – prezent). O sumă și mai mică este cea care ar fi fost de recuperat, în urma deciziilor definitive ale instanțelor de judecată. Putem estima această sumă la 1 miliard de euro, în ultimii 13 ani. Cât s-a recuperat efectiv? ANAF ne-a răspuns că nu știe, indicându-ne să ne adresăm Ministerului Justiției, iar Ministerul Justiției ridică din umeri: „În acest moment, legislația în vigoare nu prevede…”.

Cât s-a furat din România

Cât s-a furat din/în România din 1990 încoace? Conform matematicianului Florin Colceag, doctor în economie, autor al unor teorii pe complexitate, specialist în modelare matematică, membru al Clubului de la Roma alături de cei mai mulţi laureaţi Nobel şi preşedinte al Institutului Român pentru Studii şi Cercetări Avansate Gifted Education, hoția se cifrează la 1.500 de miliarde de euro. Conform jurnalistului Radu Soviani, de furat s-ar fi furat doar 30 de miliarde de euro, dar, pentru a se fura cei 30 de miliarde s-au mai produs pagube de 200 de miliarde, ceea ce duce prejudiciul total la 230 de miliarde de euro. Dacă pornim de la premisa, pe care o considerăm realistă, că 99% dintre milionarii României și-au constituit averile prin furturi din banii publici, un prim pas pentru estimarea furturilor este să analizăm topul milionarilor. Conform datelor băncii elvețiene Credit Suisse, prezentate în ultimul trimestru al anului 2013, în România existau 10.600 de persoane cu averi de peste un milion de dolari. Majoritatea, respectiv 9.449 aveau averi cuprinse între 1 și 5 milioane de dolari, 721 între 5-10 milioane de dolari, 406 între 10 și 50 de milioane de dolari, 31 între 50-100 de milioane de dolari, 17 între 100-500 milioane de dolari, un român având peste 500 de milioane și altul (Ioan Niculae) peste un miliard de dolari. Nu avem informația legată de suma totală deținută de milionarii români, dar o putem estima, lucrând cu medii aritmetice. Ajungem la 26.745 de milioane de dolari sau 23.539 de milioane de euro, la cursul de schimb euro-dolar al zilei. Rotunjim la 23,5 miliarde. Dar averile de 23,5 miliarde s-au constituit prin faptul că cei peste 10 mii de milionari au șpăguit intensiv sute de mii de persoane. Doar aparatul guvernamental (ministerele) este format din peste 300 de mii de angajați. Firește, nu toți aceștia sunt corupți sau coruptibili. Dar avem și Parlamentul, partidele politice și aproape 14 mii de localități, fiecare cu primar și consiliul local. Plus polițiști, magistrați și funcționari în poziții de care depinde cheltuirea banului public și urmărirea cheltuirii banului public. Dacă limităm  la 500.000 numărul celor care au luat vreodată șpagă în viața lor și considerăm o mită medie de numai 1.000 de euro/șpăgar, mai adăugăm 5 miliarde la cele 23,5. Și așa ne apropiem de cifra avansată de Radu Soviani. Într-adevăr, acesta are dreptate să considere că paguba reală produsă bunului public este înzecită, fiindcă furturile nu s-au făcut din niște buzunare cu bani, ci pe seama economiei românești, care a avut enorm de suferit exact din această cauză. Pe de altă parte, e posibil să aibă dreptate și domnul Colceag, fiindcă pagubele inițiale se „rostogolesc” și capătă proporții, pe principiul bulgărelui de zăpadă…

Prejudiciile constatate de DNA

Iată ce prejudicii constatate/sume sechestrate a raportat DNA, din 2002 încoace:

În raportul pe anul 2004 se precizează că, între anii 2002-2004 – „Prejudiciile constatate în aceste cazuri depăşesc 500 milioane de euro” pentru intervalul 2002 – 2004. Și: „estimăm (! – o.r.), la ora actuală, indisponibilizări a căror valoare depăşeşte câteva mii (! – o.r.) de miliarde de lei (vechi – n.r.)”.

2005 – Nu există rezultate raportate.

2006 – „Prejudiciul total reţinut în rechizitorii este de peste 1.706 miliarde de lei (ROL)”.

2007 – „Prejudiciul total reţinut prin rechizitorii este de peste 385 milioane lei, comparativ cu 170 milioane lei în anul 2006”.

2008 – „Prejudiciul total reţinut prin rechizitorii este de peste 530 milioane lei, la care se adaugă peste 237 milioane euro (comparativ cu 385 milioane lei în anul 2007), sume pentru care majoritar există constituiri de parte civilă. Măsuri asigurătorii au fost dispuse de procurori, prin indisponibilizare de bunuri, în valoare de peste 775 milioane lei”.

2009 – „Prejudiciul total reţinut prin rechizitorii este de peste 295 milioane lei şi peste 131 milioane euro, comparativ cu peste 530 milioane lei, la care se adaugă peste 237 milioane euro în 2008, iar valoarea măsurilor asigurătorii este de peste 114 milioane lei, faţă de 775 milioane lei în perioada de comparat”.

2010 – Suma „prejudiciului cauzat, reţinut în actul de inculpare (este – n.r.) circa 673 milioane lei şi aproximativ 49 milioane euro”, iar „valoarea măsurilor asigurătorii dispuse, peste 315 milioane lei”.

2011 – Suma „prejudiciului total (este – n.r.) de peste 1.110 milioane lei și peste 77 milioane euro reținut în actele de inculpare (peste 673 milioane lei, la care se adaugă aproximativ 49 milioane euro, în 2010). Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de aproximativ 892 milioane lei (peste 315 milioane lei, în anul 2010)”.

2012 – Suma „prejudiciului total reținut în actele de trimitere în judecată (…) este în cuantum de circa 1.276 milioane lei, la care se adaugă circa 39 milioane euro (1.110 milioane lei și 77 milioane euro, în 2011). În continuare s-a acordat atenție recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiuni, valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori fiind de aproximativ 1.174 milioane lei (892 milioane lei, în anul 2011)”.

2013 – Suma „prejudiciului total reținut în actele de trimitere în judecată (…) este în cuantum de circa 884 milioane lei, la care se adaugă circa 42 milioane euro (1.276 milioane lei și 39 milioane euro, în 2012). În continuare s-a acordat atenție recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiuni, valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori fiind de aproximativ 1.557 milioane lei (1.174 milioane lei, în anul 2012)”.

2014 – Suma „prejudiciului total reținut în actele de trimitere în judecată (…) este în cuantum de peste 1.645 milioane lei, la care se adaugă peste 43 milioane euro (884 milioane lei și 42 milioane euro, în 2013). În continuare s-a acordat atenție recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiuni, valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori fiind de aproximativ 1.348 milioane lei (1.557 milioane lei, în anul 2013)”.

Ce spune ANAF

Având aceste date la îndemână, rămânea să stabilim ce procent din prejudiciul constatat de procurori a fost recuperat de ANAF în urma sentințelor definitive ale instanțelor de judecată.

Am solicitat ANAF: 1. Suma totală pe care statul român o are de recuperat de la persoanele condamnate pentru acte de corupţie; 2. Suma totală efectiv recuperată de la persoanele condamnate pentru acte de corupţie. Răspunsul ANAF? „Evidența hotărârilor definitive defalcată pe acte de corupție, în cazul în care există, o puteți solicita de la Ministerul Justiției”.

Ce spune Ministerul Justiției

Am reprodus mai sus, pe scurt, răspunsul Ministerului Justiției, căruia ne-am adresat în urma indicațiilor ANAF. În continuare, răspunsul integral: „În temeiul atribuțiilor Oficiului Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni (ONPCCRCI) existent în Ministerul Justiției, ANAF transmite periodic MJ o situație a hotărârilor de confiscare dispuse de instanțe. Această raportare vizează însă doar numărul deciziei și valoarea bunurilor care au făcut obiectul măsurii confiscării. În acest moment, legislația în vigoare nu prevede organizarea și gestionarea unor baze de date care să conțină defalcarea pe infracțiuni a hotărârilor judecătorești prin care s-a dispus confiscarea unor bunuri sau repararea prejudiciilor, motiv pentru care Ministerul Justiției nu primește din partea instanțelor de judecată date cu privire la soluțiile pronunțate. Singura evidență pe tipuri de infracțiuni la care are acces MJ este, în acest moment, cea prezentată semestrial și anual de Ministerul Public, informația fiind prezentată public în rapoartele anuale de activitate ale Ministerului Public. Pentru a elimina această disfuncționalitate, Ministerul Justiției a propus înființarea unui sistem național integrat de evidențiere a creanțelor provenite din infracțiuni. Atribuțiile și competențele acestui viitor sistem sunt prevăzute la capitolul VI din proiectul de Lege pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Sechestrate și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Astfel, art. 34 din proiectul de Lege menționat anterior prevede: (1) Agenția dezvoltă și gestionează sistemul informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni, ca sistem unic de monitorizare a bunurilor sechestrate, confiscate și valorificate în cadrul procesului penal. (2) Sistemul informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni prevăzut la alin. (1) va cuprinde date privind: a) măsurile asigurătorii dispuse în cadrul procesului penal, administrarea, valorificarea sau restituirea bunurilor care fac obiectul acestor măsuri; b) măsura de siguranță a confiscării și valorificarea bunurilor confiscate, atât în cazul confiscării speciale, cât și al confiscării extinse; c) confiscarea cauțiunii, prevăzută de art. 217 alin. (5) din Codul de Procedură Penală, cu modificările și completările ulterioare; d) executarea ordinelor de indisponibilizare a bunurilor emise de către un alt stat; e) executarea ordinelor de confiscare emise de către un alt stat; f) dispunerea de bunurile confiscate în sensul art. 265 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau al acordurilor care prevăd partajarea bunurilor confiscate; g) despăgubirile acordate statului, autorităților sau instituțiilor publice pentru repararea prejudiciului produs prin săvârșirea infracțiunii și executarea dispozițiilor din hotărâre privitoare la acestea;  h) amenda aplicată ca pedeapsă principală și executarea acesteia în modalitățile prevăzute de lege; i) orice alte categorii de date privind creanțele provenite din infracțiuni, în condițiile prevăzute de lege. (3) Autoritățile, instituțiile publice și persoanele juridice de drept public sau privat care, potrivit competențelor legale, dețin datele prevăzute la alin. (2) sunt obligate să introducă aceste date în sistemul informatic prevăzut la alin. (1). În acest scop, Agenția poate încheia protocoale cu orice autorități, instituții publice și persoane juridice de drept public sau privat. (4) Sistemul informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni este accesibil instituțiilor implicate în luarea și aducerea la îndeplinire a măsurilor și desfășurarea activităților prevăzute la alin. (2), potrivit competențelor acestora. (5) Băncile transmit lunar Agenției situația sumelor de bani sechestrate prin ordonanța procurorului ori încheierea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată, precum și a dobânzilor acumulate, potrivit formularului stabilit prin ordin al ministrului Justiției”.

Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Sechestrate

Așadar, Ministerul Justiției admite că este vorba de o „disfuncționalitate”, termen care, din punctul nostru de vedere, este un eufemism. Având informațiile de mai sus, veți putea privi și dumneavoastră, dragi cititori, într-o mai largă perspectivă gravitatea respingerii de către Senat a proiectului de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate. S-a întâmplat ieri (marți, 13 octombrie), fiind înregistrate 66 de voturi pentru, 6 abţineri şi 36 de voturi împotrivă. Numărul voturilor favorabile a fost insuficient pentru adoptarea unei legi cu caracter organic, minimul necesar fiind 84 de senatori.

Din fericire, este doar un semnal de alarmă și un pas înapoi, nu ultimul cuvânt al Parlamentului, Camera Deputaților fiind forul al cărui vot este decisiv. Dacă legea ar fi fost adoptată de Senat și ar fi trecut, rapid, și de votul deputaților, Agenţia ar fi devenit operaţională la sfârşitul acestui an – promitea ministrul Justiției, Robert Cazanciuc.

Conform Mediafax, Cazanciuc a precizat că senatorii s-au plâns de valorificarea anticipată a unor bunuri, dacă această procedură nu ar afecta cumva dreptul de proprietate. „Acest lucru a fost deja tranşat în 2012, când s-a transpus în dreptul intern o directivă europeană din 2005. Din păcate, au trecut şapte ani până la transpunerea ei, dar este o procedură prevăzută deja în lege în momentul de faţă, cu garanţii prevăzute de lege. Agenţia nu vine cu proceduri noi, încearcă să vină doar cu expertiză, să-i sprijine pe cei care, în baza Codului de Procedură Penală, pot să ia asemenea decizii”, a explicat ministrul.

Robert Cazanciuc a mai spus, referitor la eliminarea din textul legii a unei condiţii, potrivit căreia cei din conducerea agenţiei să nu fi făcut parte niciodată dintr-un partid politic, că ar fi fost mai bine să fie păstrat acest criteriu, dar că sunt suficiente alte garanţii pentru a nu fi nici o formă de interferenţă.

“Din perspectiva noastră, în această structură vor fi în principal magistraţi, care oricum au aceste garanţii, n-au voie să facă parte din nici o structură politică”, a spus ministrul.

Premierul Victor Ponta a comentat votul din Senat cu zâmbetul pe buze: „Trebuie să-i întrebați pe domnii Dragnea și Vifor, despre ce fac colegii senatori. Eu știu că au fost și liberali care au votat împotrivă, că una spun ei și alta fac, știți cum e… Cred că liderii politici vor reuși o mobilizare mai bună la Camera Deputaților și legea va trece”. În ce-l privește, Liviu Dragnea a deplâns sincopa din Senat. 

„Oficial misterios” ANAF: Recuperarea e 12%. Kovesi: Recuperarea trebuie să fie 90%

Contre cauzate de recuperarea prejudiciilor de către ANAF au avut, recent, premierul Victor Ponta și procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. La bilanțul DNA, Kovesi a reproșat că recuperarea merge prost, iar premierul a replicat că afirmația e „o mică păcăleală”. Invitată într-o emisiune televizată (la Digi 24), Kovesi a insistat: „Statul stă pe o grămadă de hotărâri definitive şi nu le execută. (…) Nu DNA e instituţia care trebuie să confişte efectiv banii. (…) Noi atunci când facem o investigație, obligația noastră este să identificăm banii și bunurile, după care să le sechestrăm. Practic, le punem într-o tavă, după care oferim tava ANAF-ului, atunci când hotărârea judecătorească rămâne definitivă și ANAF-ul trebuie să execute efectiv aceste hotărâri de condamnare”, a menționat șefa DNA, amintind cu această ocazie că doar în dosarele DNA suma care trebuie confiscată de stat este de 310 milioane de euro. „Sper că lucrurile se vor mișca, pentru că și în acest an, până în acest moment, noi am indisponibilizat valori și bunuri în cuantum de aproape 190 de milioane de euro. Cu siguranță, avem foarte multe hotărâri judecătorești de condamnare, avem peste 660 de persoane condamnate doar în acest an, iar judecătorii au dispus și acolo confiscarea unor bunuri și valori. Aceste sume se tot adună. Trebuie să existe un moment zero în care statul să înceapă să execute sume și să încaseze acești bani la bugetul de stat. Dacă Ministerul Finanțelor nu se descurcă cu acest lucru, atunci poate să dea această atribuție instituțiilor din sistemul judiciar, la Ministerul Justiției, sau la alții care vor să facă acest lucru”.

Procurorul-şef a menţionat că a fost sunată de un oficial de la ANAF care a informat-o că gradul de recuperare a acestor bunuri sechestrate este de 12%. “Ok, dar vrem să fie 90%”, a conchis Kovesi.

sursa si foto: http://www.puterea.ro

............................................................................

Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că

presa nu este doar o ”gura de iad”

iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci

LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.

Cei care controleaza presa

(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)

urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,

sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,

sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.

Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.

Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.

Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este

share pe facebook,

înscriere în lista de prieteni,

like pe pagina noastră rostirea și

răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !

............................................................................ .