.............................................................................

...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !

............................................................................

O modificare legislativă aflată la un pas de finalizare în Parlament are toate premisele să tragă în jos crin-ponta-mazare-5177723-mediafax-foto-andreea-alexandruRomânia în raportul MCV al Comisiei Europene din ianuarie 2014. Este vorba despre aducerea aleşilor locali, de drept, în poziţia de împărţire a banilor pentru proiectele regionale cu fonduri europene, prin eliminarea incompatibilităţii primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene care sunt şi reprezentanţi în societăţile comerciale locale ori regionale de utilităţi.

Miza ar reprezenta-o aproximativ 3,5 miliarde de euro, bani care vor fi alocaţi României, prin programul sectorial de Mediu în exerciţiul bugetar 2014-2020, dar care vor fi împărţiţi, pe proiecte, în primii doi ani, prin operatorii regionali din subordinea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară (ADI). În plus, în următorii doi ani până la alegerile locale, pot fi încă absorbiţi banii rămaşi necheltuiţi din perioada 2007-2013 când România a primit 4,5 miliarde de euro pentru Mediu, din care mai mult de 60% numai pentru refacerea reţelelor de apă şi canal.

La inisistenţa primarilor, USL a pus în mişcare trei iniţiative simultane de modificare a legislaţiei, aproape identice: una dinspre Guvern, una dinspre Camera Deputaţilor şi alta dinspre Senat. Dacă la Guvern, proiectul de ordonanţă de urgenţă al ministrului Liviu Dragnea s-a blocat în avizul negativ al Ministerului Justiţiei, Parlamentul a trecut peste observaţiile ANI şi este foarte aproape de a da votul final, în Senat, pentru ştergerea acestei incompatibilităţi din lege.

Dinspre ANI vine avertismentul legat de achiziţii discreţionare la butoanele cărora aleşii ar fi astfel în mod direct şi de noi cazuri de corupţie şi de conflict de interese. De cealaltă parte, primarii aflaţi in această situaţie susţin că, în practică, nu au avut nicio legătură cu încredinţarea contractelor . “Să spună atunci legea că primarii nu mai reprezintă comunitatea că pot să îşi pună eşarfa şi să oficieze cununiile şi atât. Altfel, trebuie amendată legea care ne pune beţe în roate”, spune liberalul Sorin Manduc, primarul municipiului Făgăraş, considerat incompatibil de ANI.

Sunt însă şi situaţii în care aleşii locali şi-au trimis reprezentanţii în aceste societăţi comerciale, evitând incompatibilitatea, fără ca accesarea fondurilor UE să fie afectată. “Eu mi-am dat demisia, iar plecarea mea n-a impietat cu nimic asupra accesării fondurilor. Probabil că se gândesc că din poziţia aceea pot să supravegheze mai bine achiziţiile, ţin cu dinţii de ele”, susţine senatorul PDL Marius Bălu, fostul preşedinte al CJ Mehedinţi.

De unde a pornit conflictul. Cum funcţionează “schema ADI”

Disputa dintre primari şi ANI, după ce 53 de dosare de aleşi locali au ajuns în instanţă pentru incompatibilitate, cu riscul pierderii mandatului, a pornit de la aşa-numitele asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI), forme de asociere la care localităţile şi judeţele au fost, practic, obligate, aceasta fiind, în lipsa regionalizării, o condiţie esenţială în accesarea fondurilor de mediu de la Uniunea Europeană. Astfel, pentru că UE nu se implica în finanţarea reţelei de apă-canal a unei comune sau la modernizarea sistemului de utilităţi al unui oraş mic, dimensiunile proiectului fiind, pentru Comisia Europeană, nesemnificative, primarii s-au asociat în ADI. În aceste ADI, fiecare primărie sau CJ şi-a trimis un om, de regulă şeful instituţiei, după o recomandare venită de la MAI în 2009, practică etichetată însă de ANI ca ilegală.

Aici se strâng proiectele tuturor primarilor, se ierarhizaeză şi, printr-o societate comercială la care localităţile şi judeţele devin acţionari, se trimit la Bruxelles. Banii obţinuţi de la Comisia Europeană se cheltuiesc tot prin această societate comercială, aşa-numitul operator reginal, care face licitaţiile şi alege firmele câştigătoare.

Miza o reprezintă câteva miliarde de euro. Aproximativ 3,5 miliarde ar urma să fie alocate, conform cifrelor avansate spre negociere în vară, proiectelor de Mediu în exerciţiul bugetar 2014-2020, pe proiecte selectate, în mare parte, până în 2016, plus ce a rămas nechetuit din cele 4,5 miliarde de euro alocate din 2007 până în 2013.

Dacă participarea aleşilor locali în ADI nu are nicio consecinţă juridică, prezenţa lor în Adunarea Generală a Acţionarilor, dacă primăria se numără printre acţionarii operatorului regional – cum se întâmplă de regulă – este incompatibilitate întrucât poate duce la conflict de interese, sancţionat de Codul Penal.

“Nu ai o problemă juridică dacă eşti membru în ADI, pentru că asociaţia nu poate lua nicio decizie. În ADI discută participarea fiecăruia şi împărţirea fondurilor de la Ministerul Mediului. Apoi totul trece pe la companiile de apă care au AGA, în care fiecare acţionar are un reprezentant, şi CA ales de AGA”, explică pentru gândul senatorul PSD Darius Vâlcov, preşedintele Comisiei de Administraţie din Senat, care a dat ultima formă a legii din Parlament, înainte de votul final.

Prezenţa în AGA a fost însă sancţionată de ANI, pe considerentul că din conducerea operatorului regional un primar ar putea decide să-şi aloce bani propriului proiect sau să direcţioneze contracte propriei firme, cu atât mai mult cu cât analizele ANI arată că administraţia locală are antecedente în acest sens. Aici vine noua lege.

Ultima strigare în USL până la ridicarea incompatibilităţii

Dincolo de proiectul de ordonanţă de urgenţă abandonat, potrivit unor surse guvernamentale, pentru moment, de Ministerul Dezvoltării Regionale, după semnale negative de la Bruxelles, în Parlament au fost puse în mişcare două proiecte de lege care vin să tempereze nemulţumirile primarilor. Primul, iniţiat de 6 deputaţi USL, între care şi juristul Florin Iordache, este la un pas de votul final în plenul Senatului. Al doilea, aproape identic până la virgulă, vine din urmă, fiind depus de senatorul PSD Şerban Valeca, cu semnătura altor 16 colegi de partid. Aşa cum estimează senatorul, cel mai probabil cele două se vor cupla. În privinţa votului, nu există emoţii, USL având 122 de senatori din 174.

Acestora li se adaugă un al treilea proiect, cu conţinut similar şi aceiaşi deputaţi iniţiatori, care modifică legea privind serviciile comunitare de utilităţi publice.

Pe scurt, parlamentarii intenţionează să modifice legea administraţiei publice locale, acordându-le primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de CJ statut de membru de drept în ADI, eliminând incompatibilitatea. “Aşa cum am propus noi, primarii devin reprezentanţi de drept în AGA şi atunci nu ar mai fi incompatibili. Situaţia actuală poate duce la o nebunie generală”, justifică Şerban Valeca.

Primarii ar urma să primească şi opţiunea de a delega pe altcineva să îi reprezinte. “Legea asta face. Ca să nu semneze ca primarii, cei care nu doresc să facă parte din ADI, să împuternicească pe cineva Altfel, acum, după tot acest scandal, toţi primarii vor evita să fie membri, dar, în realitate, tot ei se vor duce cu omul ăla la şedinţe, doar că nu vor mai apărea ei în acte, atât”, susţine preşedintele Comisiei de Administraţie din Senat.

Fost primar PDL, Vâlcov admite la rândul său că, personal, a preferat să nu fie membru în AGA al companiei de apă Olt ca să evite incompatibilitatea. “În ADI trebuie să participle toate localităţile, dar nu neapărat primarii lor. Dar în comune, primăriile au 8-10 angajaţi, iar primarul n-are ce face, trebuie să fie cel care se duce să se roage la judeţ pentru câte un proiect. La ţară, sunt foarte rare cazurile în care au un contabil, nu mai zic de administrator public. Sunt 2 portari, primarul şi şeful de la şcoală. N-ai pe cine să delegi”, justifică el presiunea primarilor de comune pentru modificarea legii.

ANI: “Va afecta negativ imaginea României în MCV”

Agenţia Naţională de Integritate se opune însă vehement. “Opinăm că iniţiativele legislative parlamentare de modificare a regimului juridic al incompatibilităţilor vizează aducerea în legalitate a unor situaţii de incompatibilitate, modificări care pot avea ca efect afectarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi apariţia unor cazuri de corupţie la nivel instituţional”, se arată în punctul de vedere al reprezentanţilor ANI, transmis la solicitarea gândul, precizând că incompatibilitatea a fost introdusă în lege din 2003 “pentru a preveni conflictul de interese”.

O opinie similară a fost transmisă Parlamentului ca punct de vedere al Guvernului faţă de initiative celor 17 senatori PSD. „Participarea primarului, viceprimarului, preşedintelui şi vicepreşedintelui consiliului judeţean în adunarea generală a acţionarilor operatorilor regionali constituie un caz flagrant de incompatibilitate”, susţine ANI, acuzându-i pe iniţiatori că urmăresc „satisfacerea unor interese personale ale aleşilor locali cu scopul clar de a eluda, pe de o parte dispoziţiile legale existente, iar pe de altă parte de a crea cadrul necesar pentru exercitarea atribuţiilor în stare de conflict de interese”

În plus, ANI „avertizează asupra faptului că prezentul proiect, dacă va fi adoptat în forma transmisă, va afecta negativ imaginea României în procesul de monitorizare a Comisiei Europene prin MCV”.

Concluzia Agenţiei de Integritate: „Nu se justifică promovarea unui astfel de act normativ, cu atât mai mult cu cât pe rolul instanţelor există litigii având ca obiect participarea primarilor în AGA operatorilor regionali, litigii în care instanţele au menţinut ca temeinice actele emise de ANI”.

Senator PSD: Discuţia noastră a fost “Hai să spargem buba”

Ideea a plecat de la primari, susţine senatorul PSD Şerban Valeca, precizând că nu a existat vreun plan de sincronizare între iniţiativele Camerei Deputaţilor, Senatului şi Guvernului. “În iunie, am fost la o discuţie în judeţul Constanţa, cu aleşii locali şi s-a ridicat foarte vehement această problemă, mai ales de către o doamnă primar (Mariana Gâju, vicepreşedintele AcoR, n.red.). Problema de fond era: fie modificăm Legea administraţiei publice locale în sensul că primarul n-are voie să facă parte (din AGA operatorilor regionali, n.red.), dar au spus “Bun, dar noi răspundem dacă nu se face lucrarea bine”, fie în sensul că pot face parte , ei solicitând acest lucru. Discuţia noastră a fost “Hai să spargem buba”. Situaţia trebuie rezolvată”, explică el.

Senatorul nu este descurajat de opoziţia ANI. “Probabil, ca teză generală, ANI are dreptate. Dar trebuie să vedem realitatea: avem primării foarte sărace. Sunt primari în comune mici, în care, după blocarea angajărilor, nu mai au nici contabil. Avem primării cu 4-5 angajaţi. Cine să fie dacă nu primarul? Ori că e primarul acolo, ori că că e reprezentantul lui, face acelaşi lucru”, crede senatorul PSD.

Mai mult, iniţiatorul ridicării incompatibilităţii nu vede un risc în a trimite primarii, de drept, la butoanele achiziţiilor şi ale atribuirii contractelor mari. “Eu cred că cei care nu sunt acasă cu mintea şi vor să facă prostii, vor găsi o modalitate oricum. Numai o minte bolnavă se poate gândi să împartă banii firmelor sale”, consideră Şerban Valeca, luând în calcul “cei 1000 şi ceva de primari care sunt acum în această situaţie de incertitudine”.

“Cifra de 1200 de cazuri nu are susţinere în realitate şi are ca scop inducerea în eroare a opiniei publice, în vederea creării premiselor pentru schimbarea legislaţiei”, îl contrazice preşedintele ANI, Horia Georgescu, în opinia căruia “eliminarea unei incompatibilităţi care previne conflictul de interese va genera disfuncţii grave în gestionarea fondurilor publice, fiind deja un fenomen de masă”.

Primar PNL cu decizie de incompatibilitate: “Eu nu m-am dus acolo să fur”

Premisa că primarii vor aloca discreţionar banii europeni este contestată de cei care au fost desemnaţi să facă parte din AGA acestor operatori regionali. “Nu poate funcţiona prezumţia de vinovăţie în locul prezumţiei de nevinovăţie. Să mergem atunci pe principiul că toţi furăm. Nu se poate! Eu nu m-am dus acolo să fur. M-am dus să-mi reprezint localitatea. Să spună atunci legea că primarii nu mai reprezintă comunitatea că pot să îşi pună eşarfa şi să oficieze cununiile şi atât. Altfel, trebuie amendată legea care ne pune beţe în roate”, consideră Sorin Manduc, primarul municipiului Făgăraş.

În vară, liberalul a primit o decizie de incompatibilitate de la ANI. A intrat, la preluarea mandatului, în 2008, în Asociaţia de Apă Sibiu, împreună cu Klaus Iohannis, primarul Sibiului şi Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov şi alţi 24 de aleşi locali, unii dintre ei deja declaraţi incompatibili. Asociaţia a înfiinţat SC Apă Canal S.A., societate în a cărei AGA au intrat toţi primarii. Sorin Manduc confirmă că operatorul regional primeşte proiectele, obţine banii, derulează licitaţiile, dar susţine că personal nu a avut nicio legătură cu acest lucru, chiar dacă Făgăraş a primit finanţare de 17 milioane de euro pentru 30 de kilometri de infrastructură de apă şi 30 de kilometri de canalizare.

Sorin Manduc şi Klaus Iohannis, PNL

“Noi decidem până în momentul în care se realizează lista investiţiilor. De acolo mai departe se ocupă operatorul regional şi doar îţi spune la finalul licitaţiei “vine firma X şi face lucrarea”. Eu am aflat direct că s-a semnat, nici n-am ştiut când s-a făcut licitaţia. Am luat zero lei din această participare. Dacă aveam o firmă a mea, a colegului, era o incompatibilitate. Dar aşa, unde este?”, susţine liberalul.

În opinia sa, “primarul nu poate fi înlocuit cu portarul”. “Noi n-am rupt uşa. Aşa au fost procedurile. Tuturor ni s-a părut normal să meargă primarul care are putere de decizie. Am urmat calea fostului primar. Ar fi un act de laşitate să spun că mă retrag. Din patru în patru ani eu fac darea de seamă pentru ce am făcut sau n-am făcut în infrastructură. Bani la bugetul local sunt din ce în ce mai puţini, acum ne blochează şi accesarea fondurilor europene”, crede Sorin Manduc.

Calea legală. Cum pot scăpa primarii de incompatibilitate

Există însă şi situaţii în care aleşii locali s-au retras din ADI, şi-au lăsat în loc un administrator din primărie sau din Consiliul Judeţean, fără ca prezenţa sau absenţa lor să influenţeze absorbţia fondurilor.

“Nu m-a obligat nimeni să intru în ADI. Am făcut parte câteva săptămâni, în 2010 sau începutul lui 2011 şi când am aflat că legislaţia este uşor confuză şi poate duce în zona de incompatibilitate sau de conflict de interese, mi-am dat demisia. Plecarea mea n-a împietat cu nimic asupra accesării de fonduri europene, judeţul Mehedinţi accesând pe POS Mediu pentru apă şi canal 72 de milioane de euro şi după ce am plecat de la Consiliul Judeţean alte 24 de milioane de euro. Se poate desemna administratorul public sau un director economic sau tehnic”, explică senatorul PDL Marius Bălu, fostul preşedinte al CJ Mehedinţi şi membru al Comisiei pentru Administraţie în care se dă tuşa finală acestor proiecte de lege.

La solicitarea gândul, preşedintele ANI a precizat că varianta legală de reprezentare a primăriilor în AGA acestor societăţi comerciale este trimiterea unui funcţionar public, consilier local sau judeţean ori a oricărei persoane private în baza unui contract de mandat.

“În Adunarea Generală a Acţionarilor a operatorilor regionali (societăţi comerciale de interes local) pot fi desemnate de către consiliile locale, persoane a căror funcţie deţinută în cadrul autorităţii administrativ teritoriale nu este incompatibilă cu funcţia de reprezentare respectivă (funcţionari publici, consilieri locali, consilieri judeţeni, etc.). De asemenea pot face parte din Adunarea Generală a Acţionarilor persoane desemnate, care ocupă funcţii private, sau exercită profesii liberale şi care pot reprezenta interesele autorităţilor administraţiei publice locale, în baza unui contract de mandat”, a expicat Horia Georgescu.

sursa si foto: Gandul

............................................................................

Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că

presa nu este doar o ”gura de iad”

iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci

LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.

Cei care controleaza presa

(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)

urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,

sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,

sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.

Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.

Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.

Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este

share pe facebook,

înscriere în lista de prieteni,

like pe pagina noastră rostirea și

răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !

............................................................................ .