Ce-a fost odată pădure pare acum un cimitir de soldați necunoscuți care înghite încet nordul României și vestul Ucrainei. Adică, cea mai mare pădure virgină din Europa și speciile ei protejate.
Clear Cut Crimes durează 42 de minute și a fost filmat timp de un an în Munții Carpați.
#BahamasLeaks, noua scurgere de informații globală, scoate la lumină o felie din economia românească. Documentele offshore, obținute de Süddeutsche Zeitung și procesate de International Consortium for Investigative Journalists în parteneriat cu RISE Project, arhivează secretele românești din Bahamas, arhipelagul supranumit “Cortina din Caraibi”. Firmele identificate de RISE au interese majore în România, de la energie la sistemul sanitar.
România și alte șase țări europene au promis să accepte cel puțin de zece ori mai mulți refugiați decât în anul 2015, au declarat oficiali americani, conform AFP.
Oficialii români, prin Ministerul de Externe, neagă însă acest lucru. Într-un comunicat postat pe mae.ro, se spune că “la summit-ul liderilor pe problema refugiaților de la New York, România a pus în valoare ceea ce a făcut în acest domeniu, dar nu și-a asumat angajamente suplimentare de relocare față de decizia luată la nivel european”.
Defrișările ilegale, un subiect fierbinte care pare să ia proporții. Rise Project a realizat un documentar despre mafia trasfrontalieră a pădurilor care îmbogățește firma austriacă Schweighofer.
Ce-a fost odată pădure pare acum un cimitir de soldați necunoscuți care înghite încet nordul României și vestul Ucrainei. Adică, cea mai mare pădure virgină din Europa și speciile ei protejate.
Trei milioane de români vor organizarea unui referendum pentru ca art. 48 din Constituția României să prevadă că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”. La 20 iulie, Curtea Constituțională a României a avizat inițiativa legislativă pro-familie, cu unanimitate de voturi. Astăzi, proiectul de lege pentru organizarea referendumului stă pe mesele senatorilor, fără ca ei să se grăbească să-l dezbată și să-l adopte.
Așadar, Ministerul Sănătății Publice a anunțat ieri că în România a izbucnit o „epidemie” de rujeolă, care s-ar fi manifestat prin existența a 675 de cazuri și trei (3) decese în 23 de județe, în primele opt luni ale anului.
Ȋn toate dezbaterile publice despre căsătoriile între homosexuali, Remus Cernea joacă rolul tolerantului și pune pe masă „pipa păcii”: „dar măcar cu legalizarea parteneriatului civil sunteți de acord?”. Parteneriatul civil e o formă de recunoaștere a cuplurilor gay. Unii se grăbesc să-l accepte, văzând în el un compromis mai mic. Și necesar, de vreme ce „CEDO ne obligă să recunoaștem fie parteneriatul, fie căsătoria gay”!
Numai că „domeniul dreptului familiei fiind «strâns legat de tradițiile culturale și istorice ale fiecărei societăți și de concepțiile sale profunde», niciun text european sau internațional nu obligă statele să creeze un statut particular pentru cei care coabitează, fie ei de sex diferit sau de același sex”, dezvăluie Andreea Popescu, fost jurist la CEDO și actualmente jurist la European Centre for Law and Justice. „Articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului vizează protejarea vieții private și familiale a individului împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților publice sau ale unor terți, și nu obligarea statelor să confere un anumit statut cuplurilor”.
Cum drepturile ce decurg din legalizarea parteneriatului civil sunt aidoma celor de care beneficiază persoanele căsătorite la starea civilă (bunuri comune, posibilitatea de a beneficia de asigurarea medicală a celuilalt, dreptul de moștenire, protecția Legii privind prevenirea și combaterea violenței în familie, concediu plătit în cazul îmbolnăvirii grave a partenerului), e doar o chestiune de timp până când se va solicita suplimentarea acestor drepturi.
„Legalizarea parteneriatelor civile între persoanele de același sex este strâns legată de legalizarea căsătoriei între persoanele de același sex și, implicit, de accesul la adopție, la tehnicile de procreare asistată medical cu terț donator de gameți sau/și «mame purtătoare», căci normele privitoare la dreptul familiei formează un tot unitar și coerent avându-și izvorul în natura persoanei umane”, avertizează Andreea Popescu.
„Legalizarea parteneriatelor civile nu este altceva decât primul pas spre legalizarea căsătoriei între persoanele de același sex, ea nu este decât mijlocul prin care se poate ajunge la această căsătorie. Menirea parteneriatelor civile nu este alta decât aceea de a face, încetul cu încetul, acceptabilă ideea de căsătorie între aceste persoane și de a rupe coerența normelor de dreptul familiei. De aceea, cele două nu trebuie să fie disociate una de alta, crezându-se, în mod iluzoriu, că legalizarea uneia nu va duce la legalizarea celeilalte. Acordarea unui statut legal «cuplurilor» de același sex, prin legalizarea parteneriatelor civile, echivalează cu recunoașterea socială a acestora. Ori, odată legalizate parteneriatele civile, de ce li s-ar refuza acestor «cupluri» dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie? Experiența statelor care au legalizat căsătoriile între persoanele de același sex este grăitoare”, subliniază fostul jurist la CEDO.
România, primii pași spre societatea multisexual dezvoltată
Proiectul lui Remus Cernea privind legalizarea parteneriatului civil, a treia lui încercare de când e deputat, a fost înregistrat la Senat în ziua de 3 martie a.c..
La 7 aprilie, el a primit aviz de la Consiliul legislativ (favorabil), iar la 7 iunie a fost prezentat în Biroul Permanent al Senatului și apoi trimis, pentru avize, la Comisii.
La 7 septembrie, proiectul lui Cernea a primit aviz de RESPINGERE de la Comisia pentru egalitatea de șanse, dar și de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.
Comisia juridică din Senat în schimb, cu toate că ar fi trebuit să se pronunțe până la data de 13 septembrie a.c., ezită și acum să o facă. Deși s-au întâlnit în zece ședințe de când s-au întors din vacanța parlamentară, membrii comisiei, senatorii Cătălin Boboc (PNL), Marius Coste (PSD), Doina Federovici (PSD), Mărinică Dincă (PNL), Ioan Chelaru (PSD), Vasilica Miron (PNL), Ovidiu Donțu (PSD), Nelu Tătaru (PNL), Cristian Rădulescu (PNL) și Florina Jipa (PSD), nu și-au găsit vreme și pentru a discuta despre parteneriatul civil, pentru ca proiectul să intre apoi pe ordinea de zi a plenului Senatului.
Lipsa de preocupare a senatorilor se manifestă în condițiile în care la 25 octombrie, deci peste numai o lună, se împlinește termenul de adoptare tacită a proiectului de lege. Cu alte cuvinte, legalizarea parteneriatului civil va trece de Senat, prima cameră sesizată, în ciuda avizelor negative primite până acum de la comisii, dar și a criticilor din avizul Consiliului Legislativ.
Acesta să fie motivul pentru care Curtea Constituțională a amânat la 27 octombrie pronunțarea deciziei în cazul homosexualilor care cer recunoașterea căsătoriei lor în România? Avea nevoie CCR de un argument că țara noastră e pe cale să devină multisexual dezvoltată și că, iată, avansează pe calea recunoașterii parteneriatului civil?
Același Senat, care nu se grăbește să pună în dezbaterea plenului legalizarea parteneriatelor civile, păstrează tăcerea, într-un mod josnic, și asupra propunerii legislative pentru organizarea referendumului pro-familie.
Sursa si foto: http://www.activenews.ro
Olivia Steer suntem noi.
De ce este linșată Olivia Steer? Ce nemulțumește la această doamnă care, nefiind medic, ne dă sfaturile cele mai nebunești? Să nu ne mai vaccinăm copiii, să nu ne tratăm de cancer la sân…
Poate că Olivia Steer e acea parte din noi cu care ne luptăm în fiecare zi, fără să ne dăm seama. E partea aceea întunecoasă pe care azi o vedem întruchipată într-un personaj oarecare, cu chip și voce, țintă a pietrelor noastre aruncate acuzator.
Într-un sat aflat la doar 5 kilometri de Cluj-Napoca, mai mulţi copii români merg la grădiniţă sau la şcoală cu predare în limba maghiară. ISJ a aflat de la REALITATEA TV şi a căutat soluţii.
La şcoala din satul Gheorgheni nu există secţie în limba română, iar cei şapte copii români studiază în maghiară. Părinţii a şase dintre ei sunt revoltaţi, întrucât copiii lor nu înţeleg limba, iar educatoarele sau învăţătorii nu le traduc lecţiile. Ei cer clasă în limba română sau microbuz şcolar care să îi ducă pe micuţi în Cluj-Napoca. Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj a dispus de urgenţă o anchetă la sesizarea REALITATEA TV, pentru a găsi o soluţie.
Pacienţii vor beneficia de decontarea analizelor de tip RMN la sân, copiii vor beneficia de consultaţii decontate de CNAS o dată la şase luni, faţă de o dată la 12 luni în prezent, iar asiguraţii vor avea două noi proteze decontate de CNAS, potrivit unui nou Contract Cadru aprobat, joi, de Guvern.
Powered by WordPress & Theme by Anders Norén