.............................................................................

...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !

............................................................................

Ce-ar-fi-scris-Eminescu-despre-Rosia-Montana-gazele-de-sist-si-instrainarea-terenurilorTrei afaceri-bomba ticaie nerabdator in Romania anului 2014: scoaterea aurului de la Rosia Montana, explorarea gazelor de sist si vanzarea Romaniei la hectar. Sunt subiecte de discutii interminabile, motive de scindare in societate, surse de drame existentiale. Cum le-ar fi comentat Mihai Eminescu, poetul national nascut in urma cu 164 de ani, la 15 ianuarie 1850?

Uitandu-ne prin articolele lui Eminescu din anii 1877-1883, cand poetul a fost jurnalist la ziarul Timpul, am descoperit ca unele comentarii acide ale sale se potrivesc manusa cu temele arzatoare din presa de astazi. Dar, bineinteles, intr-o maniera subiectiva.

Iata cateva fragmente care sunt inca de actualitate:

Rosia Montana: De ce sa ne grabim? Lucru necurat din capul locului

“Constant este in istorie ca bine cu greu faci oamenilor, rau foarte usor, chiar avind cele mai bune intentii. Pe cita vreme dar nu exista conflicte de proprietate pe cari statul sa le aiba a le aplana, pe cita vreme oamenii […] sint la largul lor si nu ne cer nimic, de ce sa ne grabim a incarca tinuturi ce in parte se ocupa inca cu pastoria c-o organizatie mai complexa, care le-ar ingreuia traiul, care ar crea dintr-odata alte conditii de existenta ?”, scria Mihai Eminescu intr-un articol despre o afacere din acea vreme din Dobrogea.

Extrapoland la cazul Rosia Montana, putem spune ca “cele mai bune intentii” se refera la crearea locurilor de munca la nivel local (putine si pe termen scurt) sau prosperitatea tarii (iluzorie), dar cu ce pret? Cu pretul schimbarii in totalitate a stilului de viata, a peisajului, stramutarii bisericilor si a mormintelor. O denaturare a firescului si dezradacinarea localnicilor. Deci, cum spunea si Eminescu, de ce sa ne grabim? Motii o pot duce bine din minerit traditional, cresterea bovinelor, culegerea fructelor, procesarea lemnului, tabacarie.

Spusele marelui poet se potrivesc si in ceea ce priveste campania mediatica fara precedent dusa de Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) in Romania: “Citeva numere consecutive ale organului fanariot din Strada Doamnei (ziarul liberal de la acea vreme – n.r.) cuprind atita superfluenta de iubire si de grija pentru Dobrogea incit lucrul din capul locului nu ni se pare curat”.

Chiar asa, atatia bani investiti in televiziuni, ziare si bloguri ca sa ne convinga cat de benefica pentru tara si popor este exploatarea aurului la Rosia Montana prin metoda lor. Daca e atat de benefica, de ce nu s-a intamplat deja?

Gazele de sist: Nemultumire generala. Saracia incepe sa bata la usi

Inca de atunci, intr-un stat tanar, abia iesit de sub dominatia Imperiului Otoman, Eminescu se plangea de “demoralizarea sistematica, cu care liberalismul cosmopolit, individualismul orb, scepticismul infiltrat in mod artificial in vinele tinerimei noastre prin centrele pline pe cit de lumina pe atit si de coruptiune ale Apusului, incepuse a implea, ca buriana cea rea, straturile ingrijite […] ale unei sanatoase dezvoltari”. Acest pasaj este cu atat mai valabil astazi, cand mirajul vestului inca exista. Ei au tehnologie. Noi n-o sa avem niciodata. Ei sunt americani (argument valabil fara alte calitati).

“Sa se hotarasca o data pentru totdeauna ca acele propietati […] nu se pot instraina decit catre romani de exemplu, dar nu intelegem ca ele sa fie declarate bunuri private ale statului. Pericolul unei asemenea maniere de-a vedea ar fi nemultumirea generala a populatiei de acolo”. Deci Eminescu a prezis bine. Numai ca nemultumirea generala s-a transformat intr-o adevarata rascoala in Pungesti, chiar inainte ca americanii de la Chevron sa isi infiga sonda in pamant.

“Aceste pofte de espropriere si colonizare se indrepteaza contra romanilor. Romanii de acolo sint elementul acela care sta mai bine si e mai bogat […]. Ei n-au suferit inca de liberalism si de urmarile lui fatale, ci s-au dezvoltat in stirea lui Dumnezeu. Dar conditia sine qua non a bunei lor stari sint tocmai locurile largi si pasunile grase ce se cer pentru pastorie, incit din momentul parcelarii pamintului si a distructiei averilor comune, nu ale statului, saracia ar incepe a bate la usile lor”, mai spunea Eminescu.

Cam asa se apara si localnicii a caror sursa de apa este amenintata: “Aici ne-am facut un rost. Ce vom face daca va trebui sa ne mutam? Apa e cea mai importanta resursa”.

Instrainarea terenurilor: Statul sa ne apere impotriva speculantilor

In ceea ce priveste agricultura, poetul arunca o privire idealista in viitor: “Cind locuitorii se vor inmulti si pamintul le-ar deveni strimt, proprietatea rurala fixa, incetarea pasunilor comune vor veni de la sine si in mod fatal. In mod fatal plugul va inlocui pretutindenea toiagul pastoresc, in mod fatal o alta ordine a societatii va rasari din chiar stadiul ei organic”.

Dar chiar si in acest scenariu imaginat, el nu a uitat de pericolele iminente – speculantii imobiliari: “Singurele masuri pe care statul roman se cuvine a le lua sint masuri de aparare: aparare contra unor speculanti venetici cari ar voi sa esploateze nestiinta locuitorilor, aparare contra unei imigratiuni de oameni fara de capatii. Dar la aceasta se si margineste rolul statului; restul il va face timpul si dezvoltarea naturala a lucrurilor”.

Astfel, Eminescu avea o viziune protectionista in ceea ce priveste proprietatea privata, opusa celei a guvernului de azi. Potrivit poetului, statul care se crede stapan pe terenuri este un stat primitiv: “Admitem teoria ca, pentru cuvinte de ordine publica, turcii si tatarii sa nu poata vinde orisicui paminturile lor, dar nu admitem teoria ca acele paminturi sint ale statului. Nominal da, in realitate nu. Nominal in statele primitive tot pamintul e considerat ca pamint domnesc si din aceasta suveranitate asupra oamenilor si averilor decurg pina si titulaturele monarhice”.

La toate cele 3 capitole se potrivesc si versurile din poezia “Doina“: “Si strainul te tot paste / De nu te mai poti cunoaste. / Vai de biet Roman saracul! / Indarat tot da ca racul, / Nici ii merge, nici se ‘ndeamna, / Nici ii este toamna, toamna, / Nici e vara vara lui, / Si-i strain in tara lui. / Si isvoarele ii seaca – / Sarac in tara saraca! / Curg dusmanii in puhoiu / Si s’aseaza pe la noi / Si cum vin cu drum de fier / Toate cantecele pier / Zboara pasarile toate / De neagra strainatate”.

Autor: Andra Troasca

sursa si foto: http://trezirealarealitate.ro/

............................................................................

Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că

presa nu este doar o ”gura de iad”

iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci

LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.

Cei care controleaza presa

(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)

urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,

sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,

sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.

Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.

Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.

Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este

share pe facebook,

înscriere în lista de prieteni,

like pe pagina noastră rostirea și

răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !

............................................................................ .