.............................................................................

...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !

............................................................................

Sǎptǎmâna trecutǎ, în mai multe publicaţii au apǎrut titluri de genul „Patru din cinci români sunt de acord cu proiectul minier Roşia Montanǎ” sau „Tot mai mulţi români acceptă proiectele miniere în zonele afectate de şomaj”. În text se face referire la un sondaj IRES pe tema proiectului Roşia Montanǎ. Aici încep ciudăţeniile.

Mai întâi, pe pagina de internet a IRES, sondajul cu pricina lipseşte cu desǎvârşire. Asta e cu atât mai ciudat cu cât, spre deosebire de alte agenţii similare, institutul clujean ne obişnuise cu buna practicǎ a publicǎrii rapoartelor de cercetare, cu date amǎnunţite incluzând textul întrebǎrilor şi al variantelor de rǎspuns, metodologia utilizatǎ, date despre eşantion, beneficiarul cercetǎ-ii etc. Putem admite cǎ au existat constrângeri contractuale care sǎ fi împiedicat agenţia de cercetare sǎ publice ea însǎşi sondajul, dar suspiciunile mele cresc atunci când constat cǎ nici una dintre paginile care au publicat rezultatele sondajului nu citeazǎ mǎcar sursa informaţiei, adicǎ organizaţia care a dat publicitǎţii comunicatul. Mai existǎ şi alte „ciudǎţenii” în articolele respective, cum ar fi referirea la celebrii „experţi britanici” anonimi potrivit cǎrora proiectul minier ar crea 3.600 de locuri de muncă.

În schimb, gǎsesc pe blogul ActiveWatch chestionarul presupus a fi fost utilizat în cercetare, la fel de apocrif ca şi informaţia de presǎ citatǎ mai sus. Dacǎ acesta este autentic, şi în absenţa unei infirmǎri înclin sǎ cred cǎ este, atunci avem o problemǎ. Întrebarea din care ar fi rezultat cǎ „patru români din cinci sunt de acord cu proiectul” sunǎ aşa: „Este acceptabil sǎ fim de acord cu acest proiect, având în vedere cǎ oferǎ locuri de muncǎ unor oameni de la Roşia Montanǎ, comunǎ în care rata şomajului este foarte mare?”. Mai întâi, a considera acceptabil sǎ fii de acord cu un lucru nu e totuna cu a fi de acord cu acel lucru. De exemplu, eu nu sunt de acord cǎ Eminescu este un cadavru politic, dar consider acceptabil ca altcineva sǎ susţinǎ acest lucru. Apoi, modul de formu-are a întrebǎrii favorizeazǎ evident, prin introducerea în text a unor elemente din discursul companiei iniţiatoare a proiectului, rǎspunsul afirmaiv. Celor ce nu-s convinşi de argumentul meu le sugerez sǎ‑şi imagineze ce-ar fi fost dacǎ ar fi fost formulatǎ întrebarea: „Este acceptabil sǎ fim de acord cu acest proiect, având în vedere riscurile de poluare cu cianuri şi distrugerea unor vestigii istorice?”.

Lipsa de echidistanţǎ a chestionarului rezultǎ şi din întrebǎrile care preced întrebarea menţionatǎ. Ea urmeazǎ dupǎ o serie de alte întrebǎri de genul „Aţi auzit de faptul cǎ RMGC construieşte un sat nou pentru locuitorii din Roşia Montanǎ care şi‑au vândut proprietǎţile?”, prin care sunt „amintite” respondentului „faptele bune” ale companiei miniere. Pe lângǎ influenţarea directǎ a rǎspunsurilor la întrebarea care s-a dat publicitǎţii, mai existǎ un efect mai greu de observat. Este probabil cǎ un numǎr de respondenţi, în principiu adversari ai proiectului, enervaţi de seria de întrebǎri care deschide chestionarul, au refuzat continuarea interviului. Evident, aceştia nu sunt contabilizaţi nicǎieri.

Modul în care a fost fǎcut public sondajul IRES (membru al ESOMAR) contravine explicit mai multor puncte din Codul Internaţional ESOMAR de practicǎ a publicǎrii sondajelor de opinie publicǎ, în special articolului 3, care obligǎ la publicarea integralǎ a textului întrebǎrilor. Institutul care a realizat sondajul nu este direct responsabil de modul în care a fost fǎcut public acesta, deşi articolul 8 al aceluiaşi Cod prevede cǎ „organizaţia de cercetare trebuie sǎ clarifice în pre-labil împreunǎ cu clientul […] cǎ publicarea ulterioarǎ a rezultatelor cercetǎrii trebuie fǎcutǎ în acord cu acest Cod suplimentar”. Mai departe, articolul 9 spune cǎ „atât organizaţia de cercetare, cât şi clien-ul sunt responsabili faţǎ de interesul public cǎ publicarea unui sondaj de opinie nu rǎstǎlmǎceşte sau distorsioneazǎ datele cercetǎrii”.

Sondajul IRES a fost utilizat, în mod evident, ca parte a campaniei de imagine a companiei Roşia Montanǎ Gold Corporation, existând suspiciuni întemeiate (mai ales dacǎ textul chestionarului publicat de ActiveWatch este autentic) cǎ rezultatele cercetǎrii au fost redate distorsionat. Institutul al cǎrui nume este invocat, IRES, are obligaţia de a lǎmuri lucrurile, în baza articolului 10 al Codului menţionat („sǎ furnizeze imediat comentarii sau informaţii care sǎ corecteze orice fel de cazuri de raportare falsǎ sau înşelǎtoare aduse în atenţia sa”). Aşteptǎm deci precizǎrile necesare.

Mircea Kivu este sociolog

Sursa: Romania libera

............................................................................

Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că

presa nu este doar o ”gura de iad”

iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci

LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.

Cei care controleaza presa

(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)

urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,

sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,

sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.

Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.

Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.

Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este

share pe facebook,

înscriere în lista de prieteni,

like pe pagina noastră rostirea și

răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !

............................................................................ .