.............................................................................

...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !

............................................................................

Grădina Botanică a Institutului de cercetări Biologice este  gradina botanica amplasată în Jibou, județul Sălaj, înființată în anul 1968 din inițiativa profesorului Vasile Fati. Ea ocupă spațiul parcului de agrement al castelului medieval care a fost reședința familiei Wesselényi. Suprafața grădinii botanice este de 24 ha. Ea este amplasată la altitudinea de 272 m, având un relief cu mari denivelări, dar și cu întinse suprafețe plane.

Istoria Grădinii Botanice din Jibou începe în 1959, cu nouă ani înainte de înființarea sa, când la Catedra de Biologie a Liceului din Jibou a venit profesorul Vasile Fati. În perioada respectivă liceul funcționa cu cantină și internat și își avea sediul în castelul medieval, fosta reședință a familiei Wesselényi. Noul profesor de biologie venea de la școala generală din Somes Odorhei, unde avusese de asemenea inițiative lăudabile creâd materialului didactic necesar susținerii lecțiilor de biologie. Astfel la fosta sa școală înființase un laborator, un colț viu cu animale mici, o seră cu caracter didactic, un teren experimental și o prisacă cu albine.

Înzestrat cu o deosebită putere de muncă și cu o tenacitate de admirat, noul profesor al liceului intuiește potențialul remarcabil pe care îl deține terenul din jurul liceului și vechiul parc de agrement, cu diversitatea speciilor ce se găseau plantate aici. Acest parc trebuia valorificat. Evident că cea mai bună idee era de a fi înființată o grădină botanică. Această idee odată apărută trebuia și pusă în aplicare. Abia de aici începeau adevăratele greutăți. Exista și o primă problemă, terenul viitoarei grădini botanice. Liceul nu avea în acea perioadă în administrare decât 5 ha de teren, pe care se găseau clădirile, curtea liceului cu câteva terenuri pentru joaca elevilor, restul parcului era cuprins în patrimoniul silvic. O primă măsură care a dus la punerea bazei Grădinii Botanice a fost hotărârea Ministerului Silviculturii de a fi scoasă din amenajarea silvică și predată spre folosință Grădinii Botanice o suprafață de teren de 7 ha. Peste câțiva ani, în 1975 printr-o hotărâre a Primăriei locale se mai predau Grădinii Botanice încă 6 ha de teren din rezerva de stat. În anul 1978, pe un teren alăturat Grădinii Botanice numit „Valea Viilor” a fost barată valea cu același nume și a început amenajarea unui lac de acumulare. Apa lacului era necesară udării plantelor din Grădina Botanică.

Concomitent cu activitatea neobosită susținută de Pof. Vasile Fati, în înființarea Grădinii Botanice un rol hotărâtor l-a avut studiul amplu efectuat între 1959-1968, asupra condițiilor pedo-climatice și floristice ale zonei, studiu efectuat sub îndrumarea și consultarea unor remarcabili botaniști ai României, ca prof. dr. Alexandru Borza întemeietorul Grădinii Botanice a Universității din Cluj, prof. dr. Ion T. Tarnafschi directorul Grădinii Botanice a Univesității din București, prof. dr. Emilian Topa, prof. dr. Eugen Ghișa, prof. dr. Onoriu Rațiu, dr. Felician Micle și dr. Ioan Gherghely. Pe baza recomandărilor și referatelor întocmite, profesorul Vasile Fati elaborează memoriul de înființare a Grădinii Botanice. Memoriul a fost aprobat de Ministerul Învățământului cu nr. 128805 din 1968. Astfel a luat nastere cea mai nouă grădină botanică din țară. Primul director a fost prof. Vasile Fati, profesor de științe naturale al Liceului din Jibou.

Grădina botanică din Jibou dispune de un bogat fond dendrologic de plante exotice (Aralia racemosa, Tecoma radicans, Berberis canadensis, Cupressus sempervirens, Juglans nigra, Syringa wilsonii, etc. Plantația de bază a sectorului dendrologic datează din anul 1781 și conține numeroase și valoroase specii exotice lemnoase. Serele botanice adăpostesc colecții variate și valoroase de plante tropicale, subtropicale și mediteraneene, plantele fiind grupate sistematic sau ecologic. Grădina mai dispune de un pavilion înalt pentru colecția de palmieri și de un acvariu pentru colecții de plante tropicale, de un sector de plante utile, de un imens sector de plante ornamentale, de ierbar și piese de muzeu. Anual Grădina Botanică publică un catalog de semințe (Index Seminum). Acesta este distribuit la peste 450 de grădini botanice din întreaga lume și la diferite institute de cercetări botanice. Desigur, numărul de taxoni existent în colecții este mai mare ca cel prezentat în catalog.

sursa:  Wlikipedia

Complexul de sere este compus din compartimente în care sunt expuse plante tropicale şi subtropicale repartizate în aceste spaţii grupate după zonele de origine.

Cupola mică numită şi “ACVARIU”, găzduieşte specii din zona ecuatorială. În bazinul central, cu apă caldă, creşte celebrul lotus Victoria Amazonica. Aici întâlnim şi arborele de cacao, papaia, trestia de zahăr şi altele.

Cupola mare numită “PALMARUL”, adăposteşte o bogată colecţie de palmieri reprezentată prin:
Phoenix dactilifera(curmalul), Arcantophoenix, washingtonia, Cocos, Trachzcarpus, Musa(bananieri)
care impresionează prin varietatea formelor şi aspectul exotic al vegetaţiei. Zona centrală găzduieşte
exemplarele de Cycas, Ceratozamia, Zamia- ultimele rămăşiţeale florei din era secundară. O frumoasă cascadă oxigenează apa în care se plimbă în voie exemplare de caras auriu.

O altă seră găzduieşte colecţia de orhidee care degajă un aer prin florile parfumate şi viu colorate ale
unor specii de Phalenopsis, Catlleza, Cymbidium s.a.

Plantele mediteraniene sunt suverane într-o altă seră şi sunt reprezentate de: maslin , mirt, dafin, lămâi şi portocali.

Sera plantelor australiene găzduieşte exemplare de Ficus, Araucaria, Grevilea, Callistemon, Eucalipt.

Sera de ferigi găzduieşte specii de ferigi, asparagus, begonii şi alte plante de pădure.

Sera vecină găzduieşte specii din familiile Araceae şi Bromeliaceae dintre care se disting Monstera, Philodendron, Ananas, Bilbergia, Guzmania s.a. .
Serele de cactuşi sunt constituite din ultimele două compartimente din serele botanice şi care adăpostesc peste 750 de specii de cactuşi şi plante suculente originare din deşerturile africane şi ale Americii de Nord şi de Sud. Dintre cactuşii cunoscuţi de publicul vizitator sunt : Opunţia ficus-indica, din a cărui fructe se prepară supe, salate, compotul de smochine indiene, Echinocactus grusonii numit popular “scaunul soacrei”, varietăţi de Lobivia, Parodia şi Notocactus. La începutul verii, în perioada de înflorire aceste plante oferă un spectacol de culoare şi parfum. Plantele suculente sunt patronate de exemplarele de Agave şi Aloe, printre care se întinde Welwitschia mirabilis, singura specie reprezentantă a familiei Welwischiaceae, o specie rară, endemică din deşertul Namibiei.

sursa si foto: http://www.gradina-botanica-jibou.ro/ro/harta/html/02_serele_botanice.html

............................................................................

Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că

presa nu este doar o ”gura de iad”

iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci

LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.

Cei care controleaza presa

(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)

urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,

sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,

sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.

Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.

Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.

Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este

share pe facebook,

înscriere în lista de prieteni,

like pe pagina noastră rostirea și

răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !

............................................................................ .