.............................................................................

...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !

............................................................................

În 1862, Alexander Parkes a prezentat în cadrul unei expoziţii din Londra un material realizat din nitroceluloză şi solvenţi care, dacă era încălzit, putea fi modelat fară să îşi modifice forma după răcire. Materialul, denumit parkesine, era prima versiune a plasticului produs astăzi. Parkesine nu s-a bucurat de succesul scontat de inventatorul său, având neajunsul de a fi extrem de inflamabil.

Şi totuşi, cine a inventat plasticul?

John Wesley Hyatt, încercând să câştige un concurs a cărui miză era de 10.000 de dolari şi care propunea inventarea unui material care să înlocuiască fildeşul de elefant, folosit atunci la fabricarea bilelor de billiard, a dus mai departe experimental lui  Parkes amestecând  parkesine-ul cu nitroceluloza lichidă şi obţinând astfel  celuloidul.

Mai tarziu, Leo Hendrik Baekeland, s-a folosit de celuloid pentru a inventa hârtia fotografică, ajutându-l pe George Eastman să creeze imperiul Kodak, după care s-a dedicat integral  studiului  răşinilor sintetice. Astfel  a fost  inventată  bakelita, din acest material a derivat plasticul, care avea să schimbe viaţa pe planetă în bine, dar şi în rău.

În prezent, la nivel global se folosesc anual aproximativ 100 de milioane de tone de plastic, existând 40 de tipuri, cu proprietăţi şi compoziţii chimice diferite.

Pentru fabricarea lor sunt folosite petrol şi gaze naturale, adică rezerve neregenerabile a căror prospectare şi extracţie presupune distrugerea ecosistemului. De asemenea, ingredientele chimice toxice folosite la fabricaţie poluează mediul.

O planetă sufocată de PET-uri 

Se estimează că plasticul ucide aproape un milion de pasări marine anual, de asemenea 100.000 de mamifere marine mor în fiecare an prinse în ambalaje şi bucăţi de nylon.

Biodegradarea plasticului este un subiect permanent de studiu, experţii şi organizaţiile non-guvernamentale atrăgând atenţia asupra faptului că neajunsurile provocate de plastic sunt poate la fel de mari ca avantajele pe care le prezintă acest material.

În mod normal, existenţa unui ambalaj de plastic ar trebui să se sfârşească în malaxorul unei instalaţii de reciclare, dar educaţia este în multe cazuri depaşită de tehnologie – rezultatul fiind o planetă din ce în ce mai sufocata de PET-uri.

Problema reciclării cât mai eficiente a plasticului i-a determinat pe oamenii de ştiinţă să îşi pună o întrebare de al cărei răspuns ar putea depinde viitorul nostru: pot fi transformate deşeurile de plastic în combustibili? Descoperirile făcute în ultimii ani demonstrează că răspunsul la această întrebare este unul pozitiv.  Din  SUA şi până în Marea Britanie,  ba chiar în Japonia şi India, au apărut noi tehnologii care convertesc deşeurile de plastic în diverse tipuri de combustibili.

Bacteria-minune

Cercetatorii de la Massachutes Institute of Technology au identificat o bacterie din sol numită Ralstonia eutropha care, atunci când este supusă unor condiţii de stress extrem, îşi sistează creşterea concentrandu-şi toata energia pentru a crea compuşi pe baza de carbon.

Atunci când sursa sa de nutrienţi esenţiali devine insuficientă, bacteria stochează carbon sub forma unor polimeri care au proprietăţi aproape identice cu materialele plastice pe baza de petrol.

În urma acestei descoperiri, oamenii de ştiintă au manipulat genele bacteriei pentru a o forţa să secrete combustibil sub forma unui alcool numit izobutanol, care poate fi utilizat singur sau amestecat cu benzina.

Pentru a determina bacteria să producă, în loc de polimeri, combustibil –  oamenii de ştiintă i-au dezactivat anumite gene şi au adus îmbunătăţiri la nivelul altor câteva gene.

Marele avantaj al izobutanolului faţă de alţi biocombustibili aflaţi în faza experimentală este acela că poate fi utilizat pentru motoarele actuale, fără ca acestea să aibă nevoie de modificari semnificative.

Extinderea procesului de  producţie al izobutanolului  la nivel industrial este doar o chestiune de timp, în prezent cercetatorii lucrând deja la creerea bioreactoarelor necesare acestui proces.  citiți mai departe pe financiarul.ro

............................................................................

Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că

presa nu este doar o ”gura de iad”

iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci

LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.

Cei care controleaza presa

(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)

urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,

sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,

sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.

Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.

Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.

Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este

share pe facebook,

înscriere în lista de prieteni,

like pe pagina noastră rostirea și

răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !

............................................................................ .