.............................................................................

...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !

............................................................................

Parlamentul European şi-a dat avizul pe 21 noiembrie asupra a două rapoarte privind gazele de şist. Un raport al comisiei de industrie şi energie a fost votat cu o majoritate de voturi (492 de voturi pentru şi 129 împotrivă). Acesta confirmă că statele membre au dreptul de a decide dacă să exploateze sau nu potenţialul resurselor neconventionale, întărind astfel dreptul ţărilor de a-şi stabili propriul mix energetic. În al doilea rând, un raport al comisie de mediu adoptat cu o majoritate covârşitoare de voturi (569 de voturi pentru şi 86 împotrivă) solicită o analiză riguroasă a reglementărilor europene şi o atenţie sporită în acordarea avizelor de explorare. Au fost excluse din raport fraze care menţionau că gazele de şist au potenţialul de a juca un rol critic în tranziţia către un sistem de producere a energiei cu emisii de carbon scăzute sau că ar trebui să existe sprijin pentru a construi infrastructura necesară. Mesajul transmis la nivel european este unul confuz având în vedere că două comisii din cadrul parlamentului adoptă în aceeaşi zi două rapoarte uşor incompatibile: unul pro industrie, promovând benefiicile gazelor de şist şi o abordare pozitivă faţă de extracţia gazelor de şist în Europa, iar cel de-al doilea solicitând o analiză a reglementărilor la nivel european asupra cărora CE convenise în 2011 că este acoperitoare pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist. Totodată, Parlamentul a respins amendamentul introdus de Grupul Verzilor care solicitau impunerea unui moratoriu împotriva fracţionării hidraulice, evitând astfel interzicerea la nivel european a acestei tehnologii.

Cel mai importat mesaj transmis de aceste două avize este şansa acordată explorarii viabilităţii (comerciale) gazelor de şist. Rezoluţiile nu modifică cadrul legislativ la nivel comunitar, insă nici nu abordează o atitudine clară. Statele membre continuă să aibă libertatea de a alege dacă să îşi exploateze sau nu resursele neconventionale. Comisia Europeană va continua probabil să promoveze eficienţa energetică şi energia din surse regenerabile pentru a asigura securitatea energetică a statelor membre, insă s-a transmis un mesaj clar că gazele de şist sunt pe agenda Uniunii Europene.

Recomandări pentru un guvern avid de studii cu forţă probatorie

Guvernul Ponta a stopat orice demers în explorarea resurselor neconventionale ale României până la finalizarea studiilor la nivel european privind impactul asupra mediului. Aceste studii au întârziat să apară deoarece Uniunea Europeană nu se va pronunţa prin sentinţe decisive. Credibilitatea de care are nevoie guvernul Ponta şi confirmarea legitimităţii acţiunilor sale în domeniul gazelor de şist nu va veni printr-un studiu la nivel european.

Lipsa probelor în ceea ce priveşte studiile de impact reprezintă intr-adevăr o problemă, deciziile (chiar şi opiniile, cel puţin în teorie) ar trebui să fie bine informate, fundamentate cu argumente solide şi sprijinite de o analiză raţională. Această abordare poate fi folosită chiar şi de activiştii din România care trebuie să înţeleagă că nu poţi face o campanie de informare cu un filmuleţ gen Gasland. Când vorbim de dovezi trebuie să fim conştienţi de problemele ataşate: calitatea, credibilitatea, relevanţa şi disponibilitatea informaţiei. Factorii de decizie din România trebuie să fie precauţi în a-şi alege probele pe care să îşi fundamenteze deciziile: unele studii exagerează beneficiile economice, iar altele impactul asupra mediului şi majoritatea sunt realizate de firme de consultanţă care sunt acuzate că ar fi părtinitoare. De exemplu, CE a comandat un studiu care evaluează impactul asupra mediului şi a sănătăţii omului firmei de consultanţă AEA Techonology (disponibil aici) care menţionează că tehnologia de fracturare hidraulică are potenţialul de a polua pânza freatică prin chimicalele folosite. Această alegere a iscat controverse deoarece firma s-a dovedit a avea relaţii apropiate cu Gazprom, în beneficiul căruia a dat undă verde unei investiţie care avea un impact negativ asupra mediului. Fundamentarea deciziilor pe baza unei astfel de evidenţe poate compromite în mod serios obiectivitatea concluziilor prezentate în raport. Va fi foarte dificil pentru factorii de decizie din România să verifice astfel de probe, aşa că cel mai probabil se vor baza pe reputaţia sursei. În lipsa studiilor parafate de UE, probabil guvernul va da curs celor mai locvace parlamentari sau analişti “independenţi” angajati într-un tur de forţă pe la televiziuni. De asemenea, trebuie să avem în vedere că dovezile şi studiile nu reprezină singurul factor care influenţează procesul de fundamentare a politicilor publice, decizia aparţinând politicului.

Dacă guvernul Ponta chiar îşi doreşte să îşi fundamenteze deciziile pe baza unor dovezi solide, atunci ar trebui sa aibă în vedere formularea unei strategii de comunicare care să răspundă îngrijorărilor crescânde ale publicului. Agenţia Internaţională de Energie a redactat un set de Reguli de Aur (disponibil aici) menit să ofere părţilor interesate principiile pentru a se adresa problemei impactului de mediu si social. Una din principalele recomandări este ca atât industria, cât şi autorităţile publice să coopereze cu comunităţile locale şi părţile interesate pentru a conveni în mod informat asupra deciziilor. Activităţi de informare a publicului larg ar fi trebuit realizate incă de la început, când companiile private şi-au exprimat interesul de a obţine autorizaţia de explorare indeamnă un studiu al CE (disponibil aici). Acest lucru va necesita cu siguranţă imbunătăţirea performanţei cadrului legislativ din România ce reglementează liberul acces la informaţiile de interes public. O transparenţă sporită şi o mai bună informare a publicului asupra technologiei, impactului asupra mediului, cât şi avantajele exploatării resurselor neconvenţionale este vitală. De asemenea, o comunicare deschisă între companiile din energie şi public reduce riscul interepretărilor maliţioase. Publicarea informaţiilor cu privire la impactul asupra mediului, a chimicalelor şi a cantităţii de ape utilizate în proces va creşte transparenţa.

Poate părea doar teorie ceea ce îşi doreşte să avanseze acest articol, însă vine să răspundă cerinţelor guvernului Ponta care a refuzat sa conştientizeze resursele pe care le deţine România şi să investigheze viabilitatea economică a acestora din cauza lipsei unor studii concludente. Guvernul ar trebui să se asigure că în tot acest timp informaţii ştiinţifice, credibile, bine argumentate sunt disponibile atât pentru cei implicaţi în procesul de realizare a politicilor publice în acest domeniu, cât şi pentru publicul larg.

sursa : Contributors

............................................................................

Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că

presa nu este doar o ”gura de iad”

iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci

LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.

Cei care controleaza presa

(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)

urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,

sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,

sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.

Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.

Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.

Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este

share pe facebook,

înscriere în lista de prieteni,

like pe pagina noastră rostirea și

răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !

............................................................................ .