.............................................................................

...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !

............................................................................

pungestiNotaţi, vă rog, data de 2 decembrie 2013. Pentru cercetătorii istoriei contemporane e ziua începutului sfârşitului Guvernului Ponta. E ziua în care orice posibilitate de discuţie, dialog, negociere între un sistem malefic şi cetăţeni a fost tăiată. Pentru că nicio discuţie sau dialog nu se poate purta în dubele Jandarmeriei şi Poliţiei. După ce la sfârşitul lunii august, Ponta a declarat război românilor, promovând către Parlament un proiect de lege aberant pentru Roşia Montană, pe 2 decembrie a trecut la fapte. La Pungeşti. De această dată nu mai e vorba de abuzuri sau intimidări, de reacţii sporadice ale unor jandarmi, ci de o acţiune organizată, planificată şi susţinută de la cel mai înalt nivel guvernamental de curăţare a terenului, la propriu şi la figurat, pentru a-i face pe plac unei mari corporaţii. E o confruntare directă de forţe fizice, nu de argumente.

Spre deosebire de cazul Roşia Montană, în privinţa gazelor de şist există încă mulţi români care cred în necesitatea exploatării lor şi care sunt sceptici în privinţa riscurilor de mediu (şi a efectelor economice şi sociale negative). Dar, ceea ce s-a întâmplat ieri la Pungeşti nu are legătură decât în parte cu exploatarea gazelor de şist. Exploatarea e doar decorul în care se desfăşoară agresiunea la adresa cetăţenilor români. Înainte de a discuta despre gaze de şist e cazul să ne aplecăm asupra unor drepturi elementare ale locuitorilor acestor locuri. Iar unul dintre aceste drepturi e acela de a-şi decide singuri viitorul. Bun sau rău, după cum consideră de cuviinţă. Mi-e lehamite de „bună-starea” ori „civilizaţia” impuse cu bastonul, gaze lacrimogene şi tunuri de apă. Bătălia de la Pungeşti nu e despre gazele de şist, ci despre viitorul drepturilor civile în România. Iar când acestea sunt încălcate flagrant, există un singur mod în care pot fi apărate: în stradă sau direct la faţa locului: la Pungeşti, Moşna, Roşia Montană şi oriunde este cazul.

***

În privinţa cazului Roşia Montană, rezistenţa a mai repurtat ieri o victorie. Proiectul de modificare al Legii Minelor, încărcat cu amendamentele preluate din proiectul de lege specială pentru Roşia Montană a căzut la Senat, unde nu a întrunit numărul de voturi necesar aprobării. Este, însă, doar o victorie de etapă. Lupta la Camera Deputaţilor va fi mult mai dură. Mai întâi pentru că structura politică a acesteia este diferită de cea din Senat, îndeosebi prin numărul mai mare (procentual) al deputaţilor PSD. Mai apoi, Camera Deputaţilor este forul decizional.

Nu uitaţi, chiar dacă aţi mai făcut acest lucru, mai faceţi-l o dată: contactaţi-vă deputatul. Transmiteţi-i faptul că trebuie respins acest proiect de lege şi de ce consideraţi că trebuie respins. Atrageţi-le atenţia că ştiţi că e vorba de aceeaşi lege specială aberantă de distrugere a Roşiei Montane şi că nu puteţi fi fentaţi de stratagemele lor. Şi mai spuneţi-le că veţi fi atenţi la modul în care votează, iar ulterior veţi face publicitate şi promovare modului în care au votat.

***

Aseară (luni) am avut lansare cu „Afacerea Roşia Montană” la Câmpeni. Şi am păţit-o ca la prima lansare (de pe 16 noiembrie) de la Cluj: am rămas fără cărţi. Duminică dimineaţa, când mi-am umplut protbagajul şi bancheta din spate cu pachete de cărţi mă gândeam că-mi vor ajunge pentru întreg turneul din această săptămână. Ei bine, după lansările de la Alba Iulia şi Câmpeni n-am mai rămas cu vreun exemplar! Ba, mai mult, am primit şi o listă de aşteptare, pentru cărţi pe care le voi expedia cu autograf după întoarcerea la Cluj. Dincolo de satisfacţia profesională (să vinzi aproape 80 de exemplare dintr-o carte, la lansare la Câmpeni, unde NU mai există vreo librărie, nu e chiar puţin lucru), cea mai mare bucurie mi-a fost produsă de determinarea celor care au venit la eveniment. Am mai spus-o şi o repet: proiectul minier distructiv de la Roşia Montană nu are cum să fie pus în practică peste voinţa locuitorilor Apusenilor. Oricâte şmecherii, legi cu dedicaţie, avize ilegale şi minciuni propagandistice vor fi livrate de către politicieni şi companie. Spre disperarea RMGC şi a susţinătorilor ei politici, locuitorii Apusenilor au înţeles ce înseamnă acest proiect, cât de grav le poate afecta viaţa, că au opţiuni şi alternative de dezvoltare pe care sunt cât se poate de decişi să le pună în practică. Pentru primarii, consilierii judeţeni sau parlamentarii din zonă continuarea susţinerii interesate a proiectului de la Roşia Montană e sfârşitul carierei lor politice. Văzând energia şi determinarea celor prezenţi la lansarea de luni seara de la Câmpeni, m-am convins, o dată în plus, că prin Apuseni nu se va trece cu cianură.

Acuma, faptul că am rămas fără cărţi nu-i un bai. La miezul nopţii mi-am reumplut maşina cu pachete. Ne vedem în această săptămână după următorul program:

Deva, 4 decembrie, ora 17.00, Bistro Arborria (clădirea Hotelului Sarmis, intrarea dinspre CEPROMIN) – detalii aici

Arad, 5 decembrie, ora 18.30, Club Nerv – detalii aici

Timişoara, 6 decembrie, ora 17.00, Aula Bibliotecii Centrale Universitare– detalii aici

Mesaj Tudor Chirila in cadrul concertului din Alba Iulia

sursa si foto: voxpublica

............................................................................

Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că

presa nu este doar o ”gura de iad”

iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci

LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.

Cei care controleaza presa

(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)

urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,

sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,

sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.

Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.

Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.

Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este

share pe facebook,

înscriere în lista de prieteni,

like pe pagina noastră rostirea și

răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !

............................................................................ .