.............................................................................

...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !

............................................................................

index1. Starea înalta a Civilizatiei Danubiene

Starea de “civilizatie de început” nu mai poate fi limitata numai la regiunile care au atras de mult atentia cercetatorilor (Egiptul, Mesopotamia, Libanul si antica vale a Indusului),
Dar ea a trebuit sa se dezvolte ca sa poata imbratisa civilizatia Neolihica si Cialcolitica a Vaii Dunarii.
Câteva caracteristici ale civilizatiei în sud-estul Europei:

– Dezvoltarea unei economii de subzistenta agrara prin îmbunatatirea terenului agrar si a tehnologiei. Agricultura nu mai este limitata numai la cele mai bune petice de pamânt arabil din jurul asezamintelor, ci este practicata pe terenuri mai dificile la o oarecare distanta de casa. Exista evidenta a folosirii plugului si a irigarii.
– Rafinamentul si îmbunatatirea tehnicei de productie a ceramicii. Progresul în tehnologia ceramicii este la fel de rapid atât în vest cât si în est.
– Aparitia metalurgiei a fost un proces independent care n-a fost influentat de traditiile din Orientul Apropiat.
– O crestere în comert poate fi observata înca de la mijlocul mileniului opt t.p. (timpul prezent). Era un comert la distanta lunga si care implica scoici, marmora, obsidian si cupru.
– Urbanism. In cadrul asezamântului care se extinde, un aranjament mai eficace poate fi observat în cursul dezvoltarii sale. Planurile stilurilor de strazi si aliniamentul caselor devin mai complexe în timp. Cât despre marimea asezamintelor, unele cresc atât de mult încât ofera case pentru câteva mii de locuitori.
– Case. Au loc schimbari în marimea si functia cladirilor. In timp ce marimea medie a caselor este de cam 8 x 5 m, cladiri în orase mai mari pot avea o lungime de pâna la 30m, doua etaje, cu doua pâna la trei camere pe fiecare etaj.
– Cladirile îsi asuma functii mai specializate. In mileniul opt p.t., exista o tendinta fie ca spatiul sa fie separat dupa etajele din casa sau, mai preferabil, sa se construiasca cladiri separate cu functii specializate. In plus, arhitectura profana si sacrala tinde sa-si asume trasaturi mai distincte decât în perioadele anterioare. La câteva santiere arheologice au fost excavate modele de temple. Unele dintre ele trebuie sa fi fost probabil structuri mari pe platforme întinse.
– Stiluri sophisticate de imagini religioase.
– Europa de sud-est si-a dezvoltat sistemul ei de scris (Scrisul Danubian) acum 7300 de ani si este cel mai vechi scris cunoscut pâna azi.
– Originea scrisului este legata în mod evident de cresterea cantitativa a informatiei care trebuia înregistrata si transmisa. Din acest motiv, Civilizatia Danubiana a dezvoltat un system complex de comunicatie: Sistemul Danubian de Comunicatie. Acesta era compus din câteva elemente: scrisul era numai unul dintre ele, desi era important, original si unic.

Alte canale de comunicatie ale Sistemului Danubian de Comunicatie erau: simboluri religioase, decoratii geometrice, limbi figurative, trucuri pentru a ajuta memoria, harti pentru stele si pamânt, simboluri ritualistice, notatii numerice, identitatea familei sau semne de afiliere ale comunitatii precum si semne care identifica proprietarul/fabricantul/destinatia/continutul unui obiect.

– Intr-o perspectiva traditionala, statul, ierarhii de autoritate si o societate stratificata erau considerate esentiale pentru obtinerea unui nivel mai înalt organizational a dezvoltarii culturale: civilizatia. Civilizatia Danubiana demonstreaza ca erau alte civilizatii majore ale Vechii Lumi unde statul nu era fezibil ori un factor marginal. Unde anticele orase de pe Dunare au înflorit nu exista o organizatie de stat care putea fi comparata cu cea a oraselor state sumeriene sau cu Egiptul dynastic. Ele erau doar comunitati rurale si semi-egalitare Neolitice si formau o retea între sate. In Valea Dunarii Neolitice exista evidenta convingatoare ca statul nu era un ingredient necesar în procesul formativ al civilizatiilor de început.

2. Din multe puncte de vedere Vechea Civilizatie Danubiana trebuie plasata într-o pozitie importanta în afacerile economice si culturale.

Cât despre cronologia culturala a innovatiilor cruciale, Vechea Europa detine un pas avansat, comparata cu dezvoltarea în alte regiuni. Intr-o perioada de doua mii de ani, începând de la mijlocul mileniului opt pâna la mijlocul mileniului sase t.p., comparat cu Civilizatia Danubiana pasul de dezvoltare al civilizatiei în Orient este moderat, desi progreseaza constant. In particular, metalurgia si scrisul apar mult mai devreme în Europa decât în Asia.

– Pirotehnologia care este o preconditie pentru prelucrarea metalului, avanseaza comparativ mult mai rapid în Occident decât în Orient.
– Exista o dovada arheologica mai veche despre câteva tehnologii de baza de topire în

Europa. Aurul se prelucra în sud-estul Europei cu o mie cinci sute de ani înainte de Mesopotamia.

– Aglomeratii urbane sunt cunoscute în Europa si Anatolia deja din mileniul opt p.t., în timp ce în Mesopotamia, aparitia oraselor dateaza din al saptelea mileniu p.t.
– Scrisul face o aparitie timpurie în Civilizatia Danubiana si intra în sfera vechii culturi urbane în Mesopotamia destul de târziu. Nasterea scrisului este antedatata dela regatele si marile orase-state ale epocii de bronz pâna la satele semi-egalitare ale taranilor neolitici si centrul ei se muta din Orientul Apropiat în sud-estul Europei.

In concluzie, daca vrem sa întelegem istora civilizatiilor Lumii Antice, trebuie sa recunoastem pozitia înalta a Civilizatiei Danubiene în cadrul lor si ivirea avansata a unor marcatoare.

3. Teorema clasica Ex Oriente lux este reversata în Ex Occidente lux

Inainte ca noua cronologie sa fi fost stabilita, cercetatorii au asumat usor influenta sumeriana, nu numai în sfera scrisului, ci si în afacerile economice si culturale. Dar exista evidenta a unei miscari de cultura dela vest spre est în mileniul sase t.p. (timpul present). In particular, evidenta arheologica, antropologica si lingvistica este adunata pentru a demonstra ca popoale Vechii Lumi Neolitice erau angajate în contacte de comert si relatii interculturale la distanta lunga si ca impactul influentei lor a fost în mod predominant îndreptat de la vest la est.
Aceasta miscare culturala europeana spre Asia via Egea si Anatolia este explicata de decalajul de timp care poate fi observat în dovezile arheologice ale Vaii Dunarii si Mesopotamiei: Civilizatia Danubiana a înflorit înainte de cea sumeriana.
Influxul cultural european în Asia poate fi ilustrat într-o analiza a tehnologiilor proeminente, ca de exemplu scrisul. In timpul perioadei formative a scrisului în Mesopotamia, traditia locala a simbolurilor de semne pictografice se fuzioneaza cu influente din afara de la vest.

a.1 In Orientul Apropiat, un sistem rudimentar de semne cu functii speciale (contabilitate si inregistrarea de date) a fost dezvoltat in timpurile dinaintea potopului (al zecelea mileniu t.p.), si acesta a devenit mai rafinat in era dupa potop. Este tentant de facut o legatura directa între sistemul pietrelor de socotit si scrisul timpuriu sumerian. Cu toate acestea, numai vreo 30 din 2000 de semne ale scrisului sumerian au echivalente in sistemul de semne.
a.2 In afara sistemului nativ de semne, mai exista un alt rezervor de semne vizuale pentru care se poate presupune o origine locala si acestea sunt semnele iconice ale vechii pictografii sumeriene, unele dintre ele fiind foarte stilizate.
b. Inaite de introducerea cronologiei culturale moderne a Europei de sud-est, cercetatorii erau nedumeriti de similitudinile dintre semnele celei mai vechi inscriptii a Civilizatiei Danubiene si semnele de început sumeriene, aceste asemanari fiind analizate in lumina unei prezente culturale sumenriene în Europa.

Cei care-si bazeaza investigatia lor pe noua cronologie calibrata sunt la fel de nedumeriti de asemanarile semnelor, dar reconstructia unei relatii istorice presupuse între vechiul scris Danubian si cel sumerian acum trebuie asociat cu o raspândire dela vest la est. Oare a influentat vechea traditie Danubiana traditia mesopotama in procesul ei formativ?
Asemanarile de semne dintre vechiul scris Danubian cel sumerian nu se limiteaza la “simple” forme care ar putea fi explicate ca fiind coincidentale (de exemplu motive ca un cap de animal sau conturul unui pom).
Paralelismul în repertoarele semnelor comparate sar de asemenea în ochi datorita multor similitudini în detalii. In lista provizionala convergenta a semnelor, se gasesc mai mult de 40 de paralelisme de semne (excluzând formele “simple”). Materialul iconic convergent poate fi extras din 230 de semne vechi Danubiene în comparatie cu cele 770 de semne ale listei ATU.

4. Civilizatia Danubiana ca o societate de retea.

Civilizatia Danubiana schimba idea de civilizatie si formarea ei istorica, deaorece este martora unei alte traiectorii dela cautarea de provizii la societati complexe agrare, departe de modelul de stat. (Aceasta este bine cunoscut dela traditia mesoporama din timpurile sumeriene. Modelul de stat este un sistem de autoritate ierarhica si centralizata: organizatia de state, stratificarea claselor sociale, planul centrat ale primelor orase , economia de templu).
Acest drum recent “descoperit” spre civilizatie este o retea de noduri (asezari centrale) legate prin radacini culturale comune, relatii de schimburi cu avantaj politic mutual si interese socio-economice împartasite.
Este o societate complexa, caracterizata de semi-egalitate în relatii sociale, respectarea intereselor socio-economice reciproce, absenta statului, ivirea urbanismului prin expansiune graduata, dela sate la orase cu mii de locuitori si fara nevoia multor structuri de aparare.
Este deasemenea o societate agrara, unde satele nu sunt oprimate de autoritatea politica a oraselor. Surplusul economic local al satelor nu este monopolizat de locuitorii centrelor urbane. Intre orase exista o relatie eficienta, desi nu este centralizata. Distributia bunurilor si a resurselor este bazata pe comertul inter-regional. Este o confederatie relativ linistita de culturi puternic regionalizate cu radacini comune. Dezvoltarea unui scris a fost asociat cu sfera religioasa si nu cu economia si era legat de imaginile divinitatilor feminine.
Modelul de retea a societatii este present in orizontul Vaii Dunarii, a Vaii Indusului si a culturii Halaf (7.200 – 6.000 t.p.) în nordul Siriei, într-o arie între Mosul si Aleppo.

5. Radacinile adânci ale Civilizatiei Danubiene.

Nu exsita o “ivire brusca” a unei civilizatii. Daca ne uitam la “lista de verificat” a modelelor culturale care s-au dezvoltat în mileniul noua t.p., este clar efectul cumulativ al memoriei culturale. In structurile Civilizatiei Danubine, nu gasim în mod simplu elemente care se refera la Epoca Neolitica ci multe caramizi ale perioadelor culturale care pot fi trasate chiar pâna la Epoca Palaeolitica (de exemplu fabricarea de figurine din diferite materiale; credinta în divinitatile feminine ca sponsoare ale naturii si culturii).
Corespondentele impresive între simbolurile preistorice si semnele scrisului sugereaza, daca nu o semnificatie comuna, cel putin un principiu comun de reprezentare aflat în spatele actului representativ.
Descoperirea si stresul corespondentelor apropiate si analogiile impresive între simboluri si semnele de pe arta de piatra sau de pe obiectele de os si Scrisul Danubian este un pas important pentru a interpreta pe unele dinte ele ca “predecesoarele scrisului”. Scrisul Neolitic al proto-Europei a fost deci precedat de o revolutie cognitiva si simbolica: inventia, începând cu un element grafic simplu, pâna la motive geometrice complexe si organizatia lor exceptional de logica.
In concluzie, literatia a mostenit o tendinta clara spre abstractie, o familiaritate cu geometria si o cunostinta numerologica dela alte populatii de vânatori-culegatori. Acestia s-au refugiat în timpul ultimei epoci glaciare în câteva teritorii cu clima temperata si au inventat forme primitive de pre-scris.

6. Recunossterea Civilizatiei Danubiene are repercusiuni culturale importante asupra identitatii Europene.

Aceasta aduce o îmbogatire si expansiune a matricei istorice si culturale pe care se bazeaza identitea noastra Europeana, pentru ca civilizatia Dunarii este acum considerata ca una dintre “mamele” culturii europene moderne.

de Marco Merlini

Traducere din limba engleza de
LUMINITA SAVA
Dacia Revival International Society, N.Y

sursa : http://www.dacia.org/daciarevival/

............................................................................

Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că

presa nu este doar o ”gura de iad”

iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci

LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.

Cei care controleaza presa

(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)

urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,

sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,

sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.

Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.

Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.

Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este

share pe facebook,

înscriere în lista de prieteni,

like pe pagina noastră rostirea și

răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !

............................................................................ .