.............................................................................

...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !

............................................................................

rosia-montana-romaniaStudiul meu va fi un amalgam de simbolistică, cifre exacte, întrebări şi semnale de alarmă, fiind în acelaşi timp şi un denunţ penal adresat autorităţilor statului.
Roşia Montană este o bibliotecă. Iar o bibliotecă are 3 preţuri:

Preţul hârtiei din care sunt făcute cărţile, atunci când le vindem pentru reciclarea maculaturii. “Puţin, foarte puţin”, aşa se spunea într-o reclamă. Atunci nu contează dacă sunt cărţi de istorie, de economie, de ştiinţă, de filosofie, de bune maniere…
Preţul de achiziţie al cărţilor. Cine a cumpărat vreodată o carte, ştie că acestea nu sunt ieftine. Iar ca să-ţi faci o bibliotecă, efortul financiar este considerabil.
Cunoştinţele conţinute. Oricine are o bibliotecă acasă, ştie că nu a citit toate cărţile pe care şi le-a cumpărat. Şi aici nu este vorba despre faptul că nu aţi reusit să memoraţi un dicţionar sau vreo enciclopedie. Cartea se citeşte pentru informaţie, dar mai ales pentru spirit. Iar acesta este nepreţuit, este de sorginte divină. Cărţile sunt izvor de cunoaştere, iar suma lor, biblioteca, ne formează ca oameni, şi este izvor pentru alte cărti.

Deci ce facem cu biblioteca Roşia Montană?

O dăm la “fier vechi”, aşa cum am făcut cu toate combinatele, sistemele de irigaţii, resursele naturale (petrol, păduri s.a.) şi vom încasa câteva miliarde de euro?
O preţuim pentru că o avem şi o valorificăm cu puterile noastre, în interesul nostru? Cred că este motivant să te gândeşti la 6,3 trilioane de dolari. Apropo. Ştiti cum se scrie în cifre? Sau cât înseamnă? Să vă ajut: 6.300 miliarde de dolari (şasemiitreisutemiliardedolari). Pun pariu că ştiaţi.
O punem în valoare şi facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADĂUGATĂ, nu doar taxe pe valoare adăugată? Asta înseamnă că din lemn facem mobilă, din tablă facem maşini, din aur facem bijuterii. Şi nu doar aurul contează. Mai sunt câteva elemente chimice a căror valoare despre care vorbim să fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.

De ce 6,3 trilioane de dolari?

Pentru că în multe declaraţii ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospecţiuni geologice asupra zăcămintelor de la Roşia Montană se menţionează şi cantităţile de elemente continute de minereu. Acestea sunt susţinute de inginerul geolog şef Aurel Sântimbrean, de deputatul Mugurel Surupăceanu, de Călin Gabriel Tămaş, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, precum şi de multe ONG-uri. Pe lângă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puţuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare şi alte date de identificare.

Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora. Astfel, ele vor fi diferenţiate pe culori, după cum urmează:

culoare roşie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;
culoare galbenă vor fi cele din buletinul de analiză, despre care nu am date procentuale per tona de minereu;
culoare albastră vor fi metalele platinice, despre care nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care se ştie că însoţesc minereurile de aur şi argint.

Folosesc noţiunea de elemente deoarece este ştiut faptul că acestea se împart în metale, nemetale, metale tranziţionale, metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide şi actinide.

Vă prezint şi tabelul cu buletinul de analiză din care am extras elementele ce vor fi evidenţiate cu culoarea galbenă.

Chimismul apei limpezite (cu steril detoxificate)

Proba(2)

TN001 Standard

Proba(2)

TN001 Standard

RM1

RM2

RM3

RM1

RM2

RM3

Cianuri totale(3)

1,13

5,09

3,29

0,1

Mangan

0,3

0,8

‹ 0,1

1

Cianura slab disociabila(3)

0,37

0,77

0,22

Molibden

0,4

0,3

0,4

Thlocianat

70

69

91

Sodiu

725

900

705

Cianat

390

390

350

Niobiu

‹ 0,1

‹ 0,1

‹ 0,1

Tiosaruri

‹ 2

‹ 2

2,50

Neodim

‹ 0,01

‹ 0,01

‹ 0,01

Amoniac

6,6

7,3

25

2

Nichel

0,20

0,40

0,20

0,5

Aur

0,0085

0,043

0,0165

Fosfor

‹ 1

‹ 0,5

‹ 1

Argint

‹ 0,05

‹ 0,05

‹ 0,05

0,1

Plumb

‹ 1

‹ 1

‹ 1

0,2

Aluminiu

‹ 0,2

0,2

0,20

5

Praseodim

‹ 0,005

‹ 0,005

‹ 0,005

Arsenic

0,30

‹ 0,2

0,20

0,1

Rubidiu

0,35

0,35

0,50

Bor

0,20

0,2

0,40

Sulf

660

1.030

962

Bariu

‹ 0,05

‹ 0,05

‹ 0,05

Sulfat(1)

1.980

3.090

2.886

600

Beriliu

‹ 0,02

‹ 0,05

‹ 0,02

Antimoniu

0

0,28

0,06

Bismut

‹ 0,02

‹ 0,02

‹ 0,02

Scandiu

‹ 0,5

‹ 0,1

‹ 0,5

Calciu

401

675

707

300

Seleniu

‹ 5

‹ 5

‹ 5

0,1

Cadmiu

‹ 0,5

‹ 0,1

‹ 0,5

0,2

Silicon

8

6

8

Ceriu

‹ 0,01

‹ 0,01

‹ 0,01

Samariu

‹ 0,01

‹ 0,01

‹ 0,01

Cobalt

0,40

0,40

0,80

1

Staniu

‹ 0,2

‹ 0,2

‹ 0,2

Crom

‹ 0,2

‹ 0,2

‹ 0,2

1

Strontiu

1,4

2,1

2,1

Cesiu

‹ 0,02

‹ 0,02

‹ 0,02

Tantal

‹ 0,005

‹ 0,005

‹ 0,005

Cupru

0,10

0,10

0,10

0,1

Terbiu

‹ 0,005

‹ 0,005

‹ 0,005

Disprosiu

‹ 0,01

‹ 0,05

‹ 0,01

Telur

‹ 0,1

‹ 0,1

‹ 0,1

Erbiu

‹ 0,01

‹ 0,05

‹ 0,01

Toriu

‹ 0,01

‹ 0,01

‹ 0,01

Europiu

‹ 0,002

‹ 0,05

‹ 0,002

Titan

‹ 0,2

‹ 0,2

‹ 0,2

Fier

0,20

1,4

1,0

5

Taliu

‹ 0,01

‹ 0,01

‹ 0,03

Galiu

‹ 0,2

‹ 0,1

‹ 0,2

Tuliu

‹ 0,005

‹ 0,005

‹ 0,005

Gadoliniu

‹ 0,05

‹ 0,05

‹ 0,05

Uraniu

‹ 0,01

‹ 0,01

‹ 0,01

Germaniu

‹ 0,5

‹ 1

‹ 0,5

Vanadiu

‹ 0,5

‹ 0,5

‹ 0,5

Hafniu

‹ 0,1

‹ 0,1

‹ 0,1

Wolfram

‹ 0,1

‹ 0,1

‹ 0,1

Mercur

‹ 0,01

‹ 0,01

‹ 0,01

0,05

Ytriu

‹ 0,01

‹ 0,01

‹ 0,01

Potasiu

142

136

132

Yterbiu

‹ 0,01

‹ 0,01

‹ 0,01

Lantan

‹ 0,01

‹ 0,01

‹ 0,01

Zinc

‹ 0,2

‹ 0,1

‹ 0,2

0,5

Litiu

‹ 0,1

‹ 0,1

‹ 0,1

Zirconiu

‹ 0,1

‹ 0,1

‹ 0,1

Magneziu

5,4

14,4

8,2

100

Nota: (1) Calculat pe baza presupunerii că sulful total este sulfat.

Unităţi în mg/l

Rezultatele sunt în condiţii de laborator şi pot să nu fie la fel în practică.

‹ Indică nedetectabil în limitele metodei de testare.

Tabelul 1

Pentru preţurile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme care tranzacţionează unele dintre ele, oprindu-mă la http://www.chemicool.com/ . Trebuie făcută precizarea că acestea sunt nişte preţuri orientative, medii, ele suferind o fluctuaţie în sus sau în jos pe bursă, în funcţie de cerere şi ofertă. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape pură, nu sub formă de oxizi, săruri sau alte forme de prezentare sau paletizare şi transport, ştiut fiind faptul că o puritate scăzută înseamnă şi un preţ scăzut. Dar aceasta este o altă discuţie care ar viza fiecare element în parte, pe grade de puritate sau metode şi cantităţi de livrare, în funcţie de standarde şi de cerinţele specifice clienţilor şi ofertanţilor, de posibilităţile de rafinare, cantităţi şi multe alte criterii. De asemenea, contează starea aproape pură, deoarece are preţul cel mai ridicat şi mai aproape de realitate, ştiut fiind faptul că de pildă, lemnul în picioare în pădure are un preţ, iar cel prelucrat sub formă de cherestea are alt preţ. Bineînţeles că dacă se prezintă şi sub formă de mobilă, preţul acestuia creşte mult mai mult.

Nr. crt.

Număr atomic

Element

Simbol chimic

Pret USD / 100
grame

Pret USD / 1 gram

Cantitate per tona
minereu

Valoare element per
tona minereu

1

3

Litiu

Li

27

0,27

2

4

Beriliu

Be

748

7,48

3

21

Scandiu

Sc

1.400

14

4

22

Titan

Ti

661

6,61

1.000

6.610

5

23

Vanadiu

V

220

2,20

2.500

5.500

6

24

Crom

Cr

32

0,32

50

16

7

27

Cobalt

Co

21

0,21

30

6,30

8

28

Nichel

Ni

7,7

0,07

30

2,31

9

31

Galiu

Ga

220

2,20

300

660

10

32

Germaniu

Ge

360

3,60

20

72

11

33

Arsen

As

320

3,20

5.000

16.000

12

34

Seleniu

Se

61

0,61

13

37

Rubidiu

Rb

1.200

12

14

38

Strontiu

Sr

100

1

15

39

Ytriu

Y

430

4,30

16

40

Zirconiu

Zr

157

1,57

17

41

Niobiu

Nb

18

0,18

18

42

Molibden

Mo

44

0,44

10

4,40

19

44

Rutheniu

Ru

1.400

14

20

45

Rhodiu

Rh

13.000

130

21

46

Paladiu

Pd

5.833

58,33

22

47

Argint

Ag

120

1,20

10

12

23

48

Cadmiu

Cd

46

0,46

24

55

Cesiu

Cs

1.100

11

25

57

Lantan

La

800

8

26

58

Ceriu

Ce

380

3,80

27

59

Praseodim

Pr

470

4,70

28

60

Neodim

Nd

420

4,20

29

62

Samariu

Sm

360

3,60

30

63

Europiu

Eu

135.000

1.350

31

64

Gadoliniu

Gd

450

4,50

32

65

Terbiu

Tb

4.040

50,40

33

66

Disprosiu

Dy

450

4,50

34

68

Erbiu

Er

540

5,40

35

69

Tuliu

Tm

7.000

70

36

70

Yterbiu

Yb

1.400

14

37

72

Hafniu

Hf

120

1,20

38

73

Tantal

Ta

450

4,50

39

76

Osmiu

Os

7.700

77

40

77

Iridiu

Ir

4.200

42

41

78

Platina

Pt

13.000

130

42

79

Aur

Au

5.540

55,40

1,5

83,10

43

80

Mercur

Hg

48

0,48

44

81

Taliu

Tl

48

0,48

45

83

Bismut

Bi

39

0,39

20

7,80

46

90

Thoriu

Th

47

92

Uraniu

U

TOTAL

28.973,91 USD / tona minereu

TOTAL

lipsesc date despre concentraţie sau preţuri (thoriu, uraniu)

TOTAL

lipsesc date despre prezenţă şi concentraţie

Tabelul 2

Surpriză? Sunt elemente de care nu ştiaţi? Şi eu am păţit chestia asta şi a trebuit să le verific în Sistemul Periodic al lui Mendeleev pe unele dintre ele. Şi pentru mai multă claritate, am întocmit un tabel cu utilizări ale acestor elemente. În paranteză fie spus, senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, de profesie inginer minier recunoaşte că este vorba despre “48 de metale grele”, fără a preciza care sunt acestea.

 

Element

Utilizari

Litiu

– aliaje de lagăre (împreună cu sodiul șcalciul)

– dezoxidant, desulfurizant și degazant pentru cupru

– prepararea tritiului 3H, intră în compoziţia agenţilor de răcire din reactoarele nucleare

baterii șacumulatori electrici

– lubrifianţi pentru temperaturi înalte

Beriliu

– transparenţa la raze X îl recomandă pentru fabricarea ferestrelor şi a tuburilor pentru radiaţii X

– în industria aerospaţială pentru sateliţi şi vehicule spaţiale

– în reactoarele nucleare, ca moderator, agent absorbant sau reflector pentru neutroni

– aliaje speciale de Cu pentru scule, proiectile

Scandiu

– aliaje de aluminiu-scandiu pentru componente din industria aerospaţiala, echipamente sportive şi de pescuit

– în rafinarea petrolului (izotopul 45Sc ca agent de urmărire)

– ca îngrăşământ

Titan

– aliaje de Fe, V, Mo pentru aliaje puternice şi uşoare în industria aerospaţiala (motoare cu reacţie, proiectile, nave spaţiale)

– costume de scafandru autonome pentru adâncimi mari

– uz militar

– procese industriale (chimie şi petro-chimie, uzine de desalinizare, hârtie)

– medicină (proteze şi implanturi ortopedice şi dentare, instrumentar)

– bijuterii, telefoane mobile, automobile, industria agro-alimentară

– pigment TiO2 pentru vopsea albă

Vanadiu

– aliaje de oţel şi titan pentru scule de mare viteză, motoare de avion, aeronautică

– aliaje cu galiu pentru magneţi şi superconductori

– catalizator pentru anumite reacţii chimice

Crom

– îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului la coroziune, duritate şi rezistenţa la rupere

– galvanizare, catalizator pentru anumite reacţii chimice, coloranţi, colorarea verzuie a sticlei, detergenţi

Cobalt

– izotopul radioactiv 60Co este utilizat la radioterapia cu raze gamma

– îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului, componente pentru aeronautică şi motoare, galvanizare

– pigmenţi albastru şi galben pentru colorarea ceramicii şi a sticlei

– aliaje cu Samariu pentru magneţi permanenţi

Nichel

– aliaje de oţel inoxidabile

– baterii NiCd şi acumulatori Ni-MH

– magneţi permanenţi

Galiu

– termometre medicale (din cauza toxicităţii mercurului)

– spectacole de ”magicieni” (linguri care se topesc în palmă)

– semiconductori, leduri şi diode laser, panouri fotovoltaice, oglinzi

Germaniu

– semiconductori, tranzistori şi circuite integrate

– spectroscopie şi detecţie infraroşie

– catalizatori şi aliaje

Arsen

– semiconductori, leduri şi diode laser, fotoconductori

– ignifugarea lemnului, insecticide, tăbăcărie

– măreşte duritatea aliajelor, muniţia de vânătoare (plumbul pentru alice)

– pirotehnie (focuri albe – indian), coloranţi (galben regal pentru vopsele de ulei)

Seleniu

– catalizator pentru multe reacţii chimice

– industria sticlei, pentru decolorarea ei sau colorarea în roşu

– celule solare şi fotoelectrice, toner fotografic, camere de filmat, redresarea curentului electric, copiatoare, luxmetre, explozibili

– îmbunătăţeşte lucrabilitatea aliajelor de Cu şi oţel

– şampoane anti-mătreaţă

– medicamente pentru creştere şi disfuncţii reproducătoare

Rubidiu

– fotocelule, tehnica vacuumului

– artificii (culoare roşie)

– sticlărie şi ceramică

– datarea rocilor cu 87Ru

Strontiu

– pirotehnie (culoare roşu aprins) şi rachete de semnalizare

– ceasuri atomice

– producerea tuburilor catodice pentru televiziunea color

– pasta de dinţi, terapia cancerului cu 90Sr care este radioactiv

Ytriu

– pietre zirconia, monitoare pentru computere, lentile foto şi video, becuri economice

– îmbunătăţeşte duritatea aliajelor de aluminiu şi magneziu

– izotopul radioactiv 90Y (produs în reactoarele nucleare de uraniu) se foloseşte la tratarea diferitelor tipuri de cancer

– fabricarea superconductorului YBCO (la – 178 OC)

– filtre pentru microunde, comunicaţii pentru sateliţi

– fabricarea televizoarelor color (culoarea roşie)

– camere de ardere pentru motoarele de rachetă

Zirconiu

– stomatologie şi implantologie, bijuterii

– moderator pentru reactoarele de fisiune

– catalizator în multe reacţii chimice

– în aliaj cu Li se foloseşte pentru absorbţia CO2

Niobiu

– obţinerea oţelurilor inoxidabile, criogenice şi refractare

– motoare de avion şi echipamente rezistente la temperaturi înalte

– obtinerea de superconductori

– bijuterii

Molibden

– creşte duritatea şi elasticitatea oţelului, rezistenţa termică şi la coroziune

– fabricarea avioanelor şi rachetelor, lubrifianţi pentru temperaturi ridicate

– catalizator în industria petrolieră

– fabricarea tranzistoarelor, lampi cu halogeni, medicină nucleară şi lămpi röntgen

Rutheniu

– este folosit pentru creşterea durităţii platinei şi paladiului

– în aliajele de titan, un adaus de 0,1 % măreşte considerabil rezistenţa la coroziune

– un aliaj de Ru-Mo are proprietăţi de supraconductor

– este folosit la contactele electrice din întrerupătoarele de Pt şi Pd

– catalizator pentru multe reacţii chimice

– bijuterii, computere

– izotopul radioactiv 106Ru este folosit în tratamentele cu citostatice a bolilor tumorale

Rodiu

– element de aliere pentru platină

– catalizator pentru anumite reacţii chimice

– strat de acoperire prin galvanizare sau vaporizare pentru instrumente optice şi bijuterii

– contacte electrice

Paladiu

– catalizatori pentru automobile şi pentru industria petrolieră

– instrumente chirurgicale, contacte electrice, bijuterii, ceasuri

– purificarea hidrogenului (absoarbe de până la 900 de ori volumul propriu de hidrogen)

Argint

– este folosit în electrotehnică şi electronică

– numismatică, bijuterii, industria fotografică, oglinzi

– stomatologie, instrumente medicale, proteze, utilizare germicidă

Cadmiu

– baterii NiCd

– aliaje pentru lagăre

– electroplacare

– pigmenţi, televizoare alb-negru şi color

– celule fotovoltaice (împreună cu Te)

Cesiu

– izotopul radioactiv 133Ce este folosit ca oscilator cuantic pentru ceasuri atomice, fiind etalon pentru Sistemul Internaţional de Unităţi la baza definirii etalonului pentru secundă

– substanţă de umplutură pentru lichidele de forat folosite pentru a atenua găurirea din timpul forării

– izotopul radioactiv 133Ce este folosit în medicină, măsurători şi hidrologie

– generatoare termoionice cu vapori de cesiu care convertesc energia termică în energie electrică

– aparate pentru recunoaşterea optică a caracterelor, fotomultiplicatori, camere video, materiale fotosensibile, detectoare de radiaţii gama şi raze X, magnetometre, lasere de mare energie, lămpi fluorescente, redresoare cu vapori

– utilizări în biologia moleculară, catalizatori în chimie

– izotopul radioactiv 133Ce poate fi folosit în dispozitive de dispersie radiologică (”bombe murdare”) – atenţionare de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică

Lantan

– este folosit pentru acumulatorii NiMH utilizaţi la automobilele hibride ( o baterie pentru Toyota Prius necesită aproximativ 10 kg de La)

– catalizator în cracarea petrolului

– ochelari pentru infraroşu, lentile pentru telescoape

Ceriu

– aliaje de aluminiu, amnare, pietre de brichete

– catalizatori pentru automobile

– medicamente pentru tratarea şi prevenirea infecţiilor celor arşi şi imunosupresive

Praseodim

– este folosit la fabricarea magneţilor permanenţi de mare intensitate pentru motoare şi generatoare electrice folosite la maşinile hibride şi turbine eoliene

– este folosit pentru acumulatorii NiMH folosiţi la automobilele hibride

– aliaje pentru motoare de avion

– ochelari pentru sudori şi suflătorii de sticlă

– aliaje pentru amnare şi pietre de brichetă

– pigmenţi pentru sticlă şi emailuri

– stroboscoape

Neodim

– magneţi permanenţi pentru computere, telefoane mobile, echipamente medicale, jucării, motoare, turbine eoliene, sisteme audio

– lasere pentru tratarea cancerului şi epilare, pentru tăierea şi sudarea oţelurilor

– ochelari de protecţie pentru suflătorii de sticlă

– pigmenţi pentru sticlă şi emailuri

– aliaje pentru amnare şi pietre de brichetă

Samariu

– magneţi permanenţi pentru microelectronică, generatoare eoliene, radare

– catalizator pentru unele reacţii chimice

– lasere cu raze X

– datare radioactivă

– izotopul 149Sm este adăugat în barele de siguranţă din reactoarele nucleare

– izotopul radioactiv 153Sm este folosit în tratarea mai multor tipuri de cancer

– superconductori

Europiu

– tuburi fluorescente, monitoare

– absorbant în reactoarele nucleare

– elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote

Gadoliniu

– îmbunătăţeşte rezistenţa la temperaturi înalte şi la oxidare a oţelurilor

– aplicaţii în domeniul microundelor, monitoarelor

– substanţe de contrast pentru imagistica de rezonanţă magnetică

Terbiu

– monitoare TV şi display-uri pentru smartphone

– substanţe de contrast pentru lumina ultravioletă

– elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobacnote

– filme pentru înregistrări magneto-optice

– magneţi pentru motoare electrice folosite la maşinile hibride şi generatoare eoliene

– microfoane, fibră optică

Disprosiu

– materiale absorbante pentru reactoare nucleare

– senzori, microfoane, traductori

– fabricarea CD-urilor şi a hard-disk-urilor

– lămpi de mare putere pentru cinematografie

– laseri

Erbiu

– bare de control în reactoare nucleare

– pigmenţi pentru sticlărie

– filtre fotografice absorbante pentru lumina infraroşie

– lasere medicale

Tuliu

– surse portabile de raze X

– lasere, aliaje speciale cu alte metale rare

– elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote

Yterbiu

– surse portabile de raze X

– îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului inoxidabil

– laseri

– catalizatori în industria chimică

– detectori seismici

Hafniu

– bare de control pentru reactoare nucleare folosite la submarine

– lămpi stroboscopice, catozi pentru echipamente electronice

– aliaje speciale pentru aplicaţii aerospaţiale, motoare de rachetă

– procesoare pentru computere

Tantal

– filamente pentru tuburi vidate

– condensatoare şi rezistenţe de mare putere

– instrumente şi implanturi chirurgicale şi dentare

– oţeluri refractare

Osmiu

– aliaje foarte dure împreună cu alte metale platinice

– implanturi cardiace, scanări de amprente, vârfuri de peniţe

Iridiu

– fabricarea creuzetelor

– aliajele IrPt sunt folosite la confecţionarea termoelementelor

– aliajele IrOs sunt folosite la fabricarea vârfurilor de peniţe

– contacte electrice de mare putere

– izotopii radioactivi sunt folosiţi în radioterapia cancerului

Platina

– confecţionarea bijuteriilor

– echipamente de laborator, medicină dentară

– contacte electrice, magneţi permanenţi

– catalizatoare pentru autovehicule şi alte procese din chimie

Aur

– bijuterii, numismatică, broderii, coroane dentare

– preparate culinare extravagante

– scuturi pentru sateliţi, acoperiri pentru vizierele costumelor spaţiale

– microelectronică, tehnică fotografică

– izotopul radioactiv 198Au este folosit în tratarea anumitor forme de cancer

Mercur

– termometre, barometre, manometre, tensiometre, filtre acusto-optice

– cercetări ştiinţifice, stomatologie, electrochimie, amalgame, cosmetică, fungicide

– explozibili brizanţi

– pigmenţi, semiconductori

– extragerea aurului, argintului şi a platinei

– lămpi redresoare de curent alternativ, lămpi pentru raze ultraviolete

Taliu

– raticide şi insecticide

– semiconductori, sticlă optică pentru infraroşii, celule fotovoltaice

– detectoare de radiaţie gamma

Bismut

– medicină, cosmetică

– detectoare şi sisteme de stingere a incendiilor

– muniţie

Thoriu

– combustibil pentru reactoare nucleare

– ThO2 este folosit pentru materiale ceramice rezistente la temperaturi înalte

– lentile şi echipamente ştiinţifice

Uraniu

– uraniul sărăcit se foloseşte la blindaje şi proiectile de uraniu sărăcit, ecrane pentru radiaţii, containere de transport pentru materiale radioactive

– combustibil pentru reactoare nucleare

– bombe nucleare de diferite tipuri

Tabelul 3

În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roşia Montană. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de tone. Cel puţin aşa reiese din planul exploatării prezentat în tabelul de mai jos.

Planul exploatării miniere pe cariere
(milioane tone)

Anul

Cariera Cetate

Cariera Cîrnic

Cariera Orlea

Cariera Jig

Total

Minereu

Steril

Minereu

Steril

Minereu

Steril

Minereu

Steril

Minereu

Steril

0

1,3

7,0

0,3

0,1

1,6

7,1

1

4,2

6,1

15,0

7,2

19,2

14,5

2

3,2

6,2

17,2

8,5

20,4

14,6

3

5,0

6,4

13,5

10,1

18,5

16,5

4

11,0

9,9

4,9

9,2

15,9

19,1

5

0,5

0,2

15,3

19,0

15,8

19,2

6

14,5

20,5

14,5

20,5

7

13,1

21,9

13,1

21,9

8

1,0

6,0

5,3

7,1

4,1

2,2

3,2

6,3

13,5

21,5

9

1,5

6,3

11,1

16,2

12,5

22,5

10

2,7

15,2

3,5

2,1

3,4

0,3

4,3

3,6

13,9

21,1

11

11,9

15,3

0,2

5,9

0,8

0,8

12,9

22,1

12

2,3

2,9

13,1

14,1

15,4

17,0

13

4,1

3,3

11,4

4,3

15,6

7,6

14

15,1

16,2

15,1

16,2

Total

63,9

102,0

113,6

121,9

32,2

26,8

8,3

10,7

218,0

261,5

Notă: Valorile totale sunt rotunjite.

Tabelul 4

Sunt prezentate şi date estimative privind cantităţile de aur şi argint. Bineînţeles, aici nu sunt incluse situaţiile în care se vor găsi filoane de aur şi argint, care ar putea creşte de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cantităţile de aur şi argint obţinute.

Rezerve exploatabile

Zăcământ

Minereu (milioane tone)

Conţinuturi de metal

Metal recuperabil

Raport

steril:util

Au

g/t

Ag

g/t

Au

t

Ag

t

Cetate

63,9

1,49

5,66

95,1

361,7

1,60

Cîrnic

113,6

1,62

9,74

184,0

1106,5

1,07

Orlea

32,2

1,18

2,23

38,0

71,8

0,83

Jig

8,3

1,62

10,65

13,4

88,4

1,29

Total

218,0

1,52

7,47

330,5

1628,4

1,20

Tabelul 5

Şi acum să facem o scurtă recapitulare a tabelelor pe care vi le-am prezentat. În tabelul 2, valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului şi a argintului însumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adică aproape 6 dolari la fiecare tonă prelucrată). Bineînţeles, vor fi unii care vor spune că nu am menţionat nimic despre costurile de extracţie, de prelucrare, carburanţi, energie electrică, costul cianurilor şi al explozibililor, salarii şi tot felul de impozite etc. Cu toate acestea, raportul între valoarea elementelor şi valoarea încasată de stat este de aproape 4.829 : 1. Adică din acei 6 dolari, statul roman va plăti costurile necesare mentenantei exploatării dupa închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizării oamenilor afectaţi de cianurile folosite şi metalele grele rezultate etc.

Dar să nu mă pierd într-o dizertaţie inutilă (pentru moment). Având valoarea unei tone de minereu şi ştiind cantităţile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel:

28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone = 6.316.312,38 milioane USD

sau = 6.316,312 miliarde USD

sau = 6,316 trilioane USD

Uimire! Înseamnă că proiectul Roşia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!! Şi asta nu este tot. Nu am calculat valoarea elementelor evidenţiate pe fond galben (Tabelul 1) şi nici pe cele evidenţiate cu culoare albastră. Este foarte posibil să se poată extrage multe tone din fiecare element care nu a participat la precedentul calcul. Şi poate s-ar dubla sau tripla această valoare. Dar eu nu pot decât să fac speculaţii. În schimb, aş prefera să pun întrebări.

Cum mi-aş proteja această imensă sumă de bani? La această valoare, aproape că nu ar mai conta costurile de exploatare, salarii, redevenţe, taxe, carburanţi, energie electrică, şpăgi, promovare în media şi acţiuni de lobby. Nu m-ar interesa nici poluarea care ar rezulta, chiar dacă ar fi cea asumată prin proiect sau accidentală. Este ca şi cum aş face o simplă operaţie matematică: cât înseamnă un infinit împărţit la doi? Tot un infinit. Dar un infinit împărţit la trei? Tot infinit. De ce infinit? Pentru că de atât timp ar avea nevoie un om ca să câştige aceasta sumă, indiferent de pregătire, loc de muncă sau naţionalitate. În valoare absolută, nu ar conta dacă eşti miner român la Roşia Montană sau broker american pe Wall Street. Unul ar avea nevoie de un milion de vieţi, iar celălalt doar de o sută de mii. Şi nu încercaţi să faceţi calculele, pentru că am ales aleator numărul de vieţi. Aş putea să le schimb între ele şi tot nu ar conta, pentru că în timp ce minerul doar munceşte şi câştigă, celălalt poate să mai şi piardă într-o zi agoniseala de câteva mii de ani.

Am adus aminte de şpăgi şi acţiuni de lobby? Cu banii aceştia aş putea cumpăra orice guvern, aş putea cumpăra o majoritate dintre parlamentari (indiferent cărui partid aparţin) care să-mi creeze un cadru legislativ favorabil. Aş putea cumpăra oricâţi consilieri locali sau gazetari şi orice om s-ar putea intersecta cu interesele mele şi m-ar putea sprijini sau încurca. Mi-aş putea cumpăra oricât timp de emisie aş dori la orice televiziune sau radio şi oricât spaţiu publicitar în orice spaţiu media. Cât m-ar putea costa? Eu estimez între 2 şi 4 miliarde de dolari.

Dar eu aş face altceva cu banii aceştia. Pentru că eu sunt român şi patriot. Cu banii aceştia cred că ne-am putea permite ca ţară (din punct de vedere financiar şi tehnologic) să ne exploatăm singuri aceste rezerve fabuloase, pentru aproape toate elementele ce se găsesc în minereurile de la Roşia Montană. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite (din punct de vedere financiar dar nu şi tehnologic) o Staţie Spaţială Românească, o bază permanentă pe Lună şi una pe Marte, cu tot cu costurile de aprovizionare şi dezvoltare. Şi tot ne-ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite câteva mii de kilometri de autostradă (din punct de vedere financiar şi tehnologic) şi asfaltarea tuturor şoselelor şi străzilor din ţară, cu tot cu spăgile aferente. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea infrastructurii feroviare naţionale (şi din punct de vedere financiar dar şi tehnologic). Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea sistemului sanitar (din punct de vedere financiar, tehnologic nu se pune problema), astfel încât să nu mai fie nevoie să ne cumpărăm aspirină şi pansament la intrarea în spital, să nu mai fie nevoie să dăm şpagă doctorilor, iar ei să nu mai fie nevoiţi să o ia. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite să ne reparăm şcolile, să le dotăm laboratoarele, să ne plătim profesorii. Iar cu ajutorul lor am putea face Roşia Montană Valley, aşa cum americanii au Sillicon Valley. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi aş mai putea continua lista cu nişte pensii decente. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi s-ar crea sute de mii de locuri de muncă. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Aştept propuneri pentru modalităţi de cheltuire a altor sume de bani. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani.

Entităţi interesate de Roşia Montană

Ar mai fi o discuţie despre cine este interesat de exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană. Pe internet am găsit o multitudine de firme, mai vechi sau mai noi, funcţionale sau desfiinţate, cu sedii mai mult sau mai putin fictive, în diverse paradisuri fiscale. Abundă internetul de diverse scheme şi conexiuni între acestea, mai ceva ca într-o teorie a conspiraţiei. O să enumăr doar câteva dintre ele, fără a avea pretenţia că acestea sunt toate şi fără a putea preciza care este rolul fiecăreia dintre ele:

  • Starx Resources Ltd. (?);
  • Gabriel Resources Ltd. („Gabriel Jersey”) – simbol GBU pe bursa din Vancouver;
  • CARTEL BAU – S.A.;
  • FORICON – S.A.;
  • COMAT TRADING – S.A.;
  • Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold”);
  • Deva Gold S.A.;
  • Castle Europa Ltd.;
  • Castle Europa S.A.;
  • Euro Gold Resources S.A.;
  • ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION – S.A. (RMGC în continuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com ) ;
  • European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com);
  • Paulson & Co Inc (New York, NY);
  • Electrum Strategic Holdings (New York, NY);
  • Newmont Canada Limited;
  • Newmont Mining, SUA;
  • BSG Capital Markets;
  • Grupul Barry Steinmetz;
  • Gabriel Resources, cu sediul în Yukon (Canada);
  • Gabriel Resources, cu sediul în Insulele Barbados;
  • Gabriel Resources, cu sediul în Olanda;
  • Rom Aur SRL;
  • Baupost.

Ar fi interesant de ştiut cine sunt aceste firme, care este obiectul lor de activitate, cărei legislaţii se supun. Pentru că este greu de crezut că o firmă cu sediul într-un paradis fiscal trebuie să se supună vreunui control riguros cu privire la activitatea minieră, în situaţia în care este foarte posibil să nu existe legislaţie specifică. Astfel se însumează toate facilităţile şi lipsa reglementărilor din toate aceste ţări şi paradisuri fiscale. În aceste condiţii se demonstrează că o eventuală tragere la răspundere a RMGC pentru nerespectarea diferitelor obligaţii şi promisiuni asumate va fi, practic, imposibilă.

 Metode de extragere a aurului fără cianuri

Proiectul RMGC presupune folosirea unor cantităţi enorme de cianură şi exclude din start orice altă variantă de exploatare.

Cea mai nouă metodă de extragere a aurului şi argintului din minereu aparţine unui cercetător român Jack Goldstein. Acesta împreună cu echipa pe care o conduce a şi brevetat o metodă de extragere cu tiosulfat de sodiu şi amoniac, care nu este toxică, nu produce reziduuri toxice, permite recuperarea celorlalte elemente din minereu, are un randament comparabil cu cianurarea (dacă nu mai bun) şi are costuri de operare mai scăzute decât cianurarea.

O altă metodă care câştigă teren este biomineritul. Aceasta este 100% ecologică şi este folosită în Chile, Australia, Brazilia şi Africa de Sud. Dr. Karen Olsson-Francis de la Universitatea Open din Milton Keynes, Anglia este unul din cercetătorii implicaţi în dezvoltarea acestei metode.

O echipă de cercetători din cadrul Universităţii Northwestern din USA condusă de Fraser Stoddart dezvoltă o metodă de extragere a aurului utilizând amidonul de porumb. Prin această metodă la care participă şi dr. în chimie Zhichang Liu se încearcă separarea aurului de alte materiale, printre care platina, paladiul şi multe altele.

Prin procedeul Haber Gold folosit de firma cu acelaşi nume din Canada se obţin multe avantaje comparativ cu metoda cianurării. Metoda foloseşte substanţe chimice care nu sunt toxice, recuperează mai mult aur şi mai repede decât metoda cianurării şi este mai ieftină decât această metodă extrem de poluantă.

Separarea gravitaţională se bazează pe diferenţa de densitate (greutate specifică) dintre aur (19,6) şi mineralele din jur (2,5-3).

Flotaţia face ca aurul să iasă la suprafaţă prin mijloace fizico-chimice în timp ce celelalte minerale se scufundă.

Amalgamarea este o metodă la care s-a renunţat datorită toxicităţii mercurului folosit şi care creează mari probleme de sănătate şi poluare.

Acestor metode li se mai pot adăuga multe altele în funcţie de concentraţiile elementelor din minereu, de interesul pentru anumite elemente care sunt mult mai preţioase decât aurul şi argintul şi care sunt deficitare pe piaţa mondială, de particularităţile de extracţie pentru aceste elemente (altele decât aur si argint) şi care pot face ca aurul şi argintul să fie produse secundare. Nimeni nu explică de ce la acest proiect consumul de cianură este cu peste 3.000% mai mare. Şi asta în situaţia în care nu se fac precizări cu privire la restul substanţelor care participă la acest proces tehnologic, cantităţile folosite şi gradul lor de periculozitate şi multe alte detalii.

În aceste condiţii trebuie interzisă exploatarea minereurilor auro-argentifere cu cianuri pe teritoriul României. E o tendinţă care se manifestă pe plan european, dar căreia i s-au opus tocmai europarlamentarii români.

În Siria este scandal din cauza folosirii gazului sarin. Indiferent cine l-a folosit. Şi au murit 1.000-1.500 de oameni nevinovaţi. La Roşia Montană se vor folosi 13.000 tone de cianuri pe an. Câţi oameni trebuie să moară pentru ca cineva să facă ceva?
Terorism nuclear, financiar-bancar şi ecologic

Secretomania din jurul proiectului Roşia Montană, acţiunile de lobby şi de promovare în media, neclarităţi cu privire la acţionariat, implicarea a numeroşi parlamentari, miniştri şi persoane cu intenţii vădite de susţinere a proiectului, lipsa de transparenţă din jurul proiectului, deciziile pripite şi discutabile de avizare fac ca acest proiect să fie învăluit de o aură de incertitudine cu privire la siguranţa şi securitatea exploatării şi vulnerabil la diverse tipuri de atac terorist.

Care sunt consecinţele în cazul unui atac terorist sau de sabotaj asupra instalaţiilor şi a barajului de acumulare? Cine răspunde pentru pierderile de vieţi omeneşti, pierderile materiale directe şi cele rezultate dintr-o poluare masivă cu cianuri şi metale grele? Cine răspunde pentru situaţia în care barajul cedează în urma unor precipitaţii care nu au fost luate în calcul sau alunecări de teren din cauze geologice care au fost ascunse în faza de avizare a proiectului sau dacă barajul cedează în urma miilor de microseisme provocate de exploziile necesare dislocării minereului din munte sau chiar a unui seism care depăşeşte calculele iniţiale?

Elementele europiu, terbiu şi tuliu sunt folosite la producerea elementelor de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote şi mai nou pentru bancnota de 100 de dolari americani. Pe lângă metodele de identificare recomandate de băncile centrale europene şi americane, mai sunt şi metode care ţin de securitatea acestor bancnote şi care sunt cunoscute de un număr restrans de persoane. Astfel, dacă în cadrul proiectului Rosia Montana se obţin şi aceste elemente, dar despre care ”nimeni nu ştie nimic”, este posibil ca totuşi câteva persoane să aibă cunoştinţă despre aşa ceva. Iar dacă aceste elemente ajung în posesia falsificatorilor de bani, s-ar putea ca la un moment dat piaţa financiară şi bancară a lumii să fie inundată cu zeci sau sute de miliarde de euro şi dolari falşi. O asemenea situaţie poate fi asimilată cu noţiunea de terorism financiar-bancar şi poate provoca haos pe pieţele financiare ale lumii, dezechilibru în economiile statelor puternic industrializate şi poate alimenta cu bani reali terorismul internaţional. Iar în faţa acestuia, nimeni nu e imun.

În tabelele 1,2 si 3 am arătat că între elementele ce se găsesc în cadrul proiectului Roşia Montană se află thoriu şi uraniu, care sunt radioactive. De asemenea, multe dintre elementele prezente în aceste tabele au şi izotopi radioactivi, cu diferite perioade de înjumătăţire. În situaţia în care doar se neagă prezenţa acestora, în condiţiile în care corupţia atinge nişte nivele greu de imaginat şi exprimat, nu cred că e greu pentru anumite grupuri să sustragă unul sau mai multe containere cu astfel de substanţe. Nu vor fi de ajuns şi sigur nu au tehnologia de fabricare a bombelor atomice, dar e suficient pentru fabricarea de dispozitive de dispersie radiologică. Poate vi se va părea că e o glumă proastă, dar aici trebuie amintit şi accidentul de la Mihăileşti din 24 mai 2004, unde au fost 18 victime. De asemenea trebuie amintit şi incidentul din 16.07.2011 din gara CFR Giurgiu, când au fost furate componente militare (16 focoase pentru rachete) dintr-un tren ce transporta efecte militare. Şi asta în timp ce paza era asigurată de jandarmi. În locul unui singur camion se pot folosi mai multe, iar printre acestea se poate afla şi un astfel de container. În astfel de condiţii, nu cred că mai contează unde s-ar putea întâmpla aşa ceva, ţinând cont de contaminarea radiologică. S-ar putea impune evacuarea unui oraş din cauza radiaţiilor fără a avea o explozie nucleară. Ar fi similar accidentului de la Cernobâl din 1986 sau a celui de la Fukushima din 2011. Nu are sens să dezvolt ideea pentru că nu vreau să dau idei celor interesaţi, ci doar să trag un semnal de alarmă.

Monopolul şi corupţia ajută RMGC

Prin privatizarea CFR Marfă către GFR se poate obţine o poziţie de monopol regional pentru transportul feroviar de marfă. Trebuie avut în vedere faptul că o companie cu capital românesc care a căpuşat ani de zile compania de stat CFR Marfă este acum în aşteptare pentru un răspuns din partea Consiliului Concurenţei. Dar asta e pe plan local. Pe plan regional, GFR desfăşoară operaţiuni în creştere în Grecia, Croaţia, Bulgaria, Ungaria, Austria, Moldova, Serbia, efectuând transporturi pe tot cuprinsul Europei. Prin poziţia de monopol se poate realiza evacuarea rapidă a şlamului rezultat din operaţiunile de la Roşia Montană, cu ieşire spre rutele maritime şi spre uzinele de prelucrare din Europa şi restul lumii.

Trebuie amintit că senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Roşia Montană a declarat că aproximativ 142.000 tone de material aurifer au fost scoase din ţară, sub pretextul unor analize efectuate în Canada şi Australia. Este de presupus că acestea au fost transportate cu trenul de la locul de extracţie şi până într-un port românesc sau din ţările vecine. Cu ce companie feroviară şi apoi maritimă, în baza căror acte, facturi, documente de export? De ce sunt întrebări fără răspuns?

Este interesant punctul de vedere al Consiliului Concurenţei chiar dacă privatizarea CFR Marfă către GFR a eşuat de această dată. Pentru că patronul şi-a anunţat intenţia de a participa la următoarele 100 de licitaţii de privatizare ale CFR Marfă.

Proiectul Roşia Montană valorează peste 6.300 miliarde dolari

Normal
0

21

false
false
false

RO
X-NONE
X-NONE

MicrosoftInternetExplorer4

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-language:EN-US;}

Nr.

crt.

Ţara

Datoria publică

(total)

Datoria publică

(% PIB)

PIB

pe cap de locuitor

PIB

nominal

1.

Japonia

13.700

miliarde dolari

233,1 %

33.994

dolari

5.880

miliarde dolari

2.

SUA

12.800

miliarde dolari

85,5 %

47.184

dolari

15.130 miliarde dolari

3.

Germania

2.790

miliarde dolari

81,8 %

37.591

dolari

3.560

miliarde dolari

4.

Italia

2.540

miliarde dolari

120,5 %

31.555

dolari

2.200

miliarde dolari

5.

Franţa

2.260

miliarde dolari

85,4 %

33.820

dolari

2.760

miliarde dolari

6.

Marea Britanie

1.990

miliarde dolari

80,9 %

35.860

dolari

2.460

miliarde dolari

7.

Canada

1.250

miliarde dolari

82,4 %

39.600

dolari

1.564

miliarde dolari

8.

Rusia

169,2

miliarde dolari

9 %

59.616

dolari

2.021

miliarde dolari

9.

România

51

miliarde euro

34 %

≈ 7.000 euro

140

miliarde euro

Tabelul 6

În cadrul tabelului de mai sus sunt prezentate câteva date despre datoria publică, raportul între datoria publică şi PIB, PIB-ul pe cap de locuitor şi valoarea PIB-ului. Aceste ţări fac parte din Grupul celor Opt (G8) la care am adăugat şi România pentru comparaţia statistică. Valorile din acest tabel sunt influenţate de cursul valutar, bursă, conflicte internaţionale, materii prime, modificări legislative, baze de calcul în care sunt incluşi mai mulţi sau mai puţini parametri, datorii asumate pe plan intern sau extern etc. Astfel, în SUA datoria publică a fost plafonată la 16.700 miliarde de dolari, nivel care a fost atins în toamna anului 2013 şi care asteaptă să fie rezolvată la nivel legislativ.

Dar în situaţia în care valoarea proiectului Roşia Montană este de cel puţin 6.300 miliarde de dolari s-ar putea spune că ”viitorul sună bine”. Dacă facem raportul între această sumă şi populaţia României de 20.121.641 persoane (conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011) rezultă o valoare de aproximativ 313.000 USD/persoană. E drept că această valoare s-ar raporta la durata de exploatare, dar tot nu e o sumă de neglijat.

Întrebarea evidentă este de ce nu exploatăm noi ca ţară aceste bogăţii fabuloase? De ce trebuie să fim slugi în loc să fim stăpâni? În situaţia în care ne vom exploata noi aceste rezerve am putea să aducem în economie cel puţin 10 miliarde de dolari anual pentru următoarele sute de ani. Dar asta înseamnă că trebuie să naţionalizăm aceste rezerve în interesul statului român. Şi când spun statul român mă gândesc la:

– cei care l-au votat pe preşedintele Traian Băsescu;

– cei care au votat USL, PDL, UDMR şi celelalte partide;

– cei care nu au votat;

– toată populaţia acestei ţări care trăieşte pe teritoriul naţional sau este plecată din ţară din diverse motive;

– toate minorităţile naţionale;

– bisericile recunoscute pe plan naţional aparţinătoare oricărui cult confesional;

– toţi bugetarii (medici, profesori, funcţionari publici, militari etc.);

– toţi cei care activează în câmpul muncii, pensionarii, copiii;

– cei care se află în penitenciare;

– cei care se odihnesc în cimitire;

– toate construcţiile care se află pe teritoriul României;

– istoria noastră (Burebista, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu …);

– oamenii de ştiinţă şi de cultură pe care i-a dat acest popor şi opera lor (Brâncuşi, Enescu, Eliade, Coandă …);

– lista poate continua pe multe pagini, dar nu include politrucii şi persoanele care din interese meschine şi cu metode ilegale doresc să-şi însuşească doar pentru ei o parte din orice înseamnă statul român.

Având în vedere cele prezentate în acest material, propun următoarele:

– interzicerea cianurării ca metodă de extragere minieră pe tot cuprinsul ţării;

– interzicerea exploatării gazelor de şist şi a petrolului prin metoda fracturării hidraulice;

– naţionalizarea rezervelor miniere strategice în interesul statului român;

– tragerea la răspundere penală şi trimiterea în judecată a celor care au întreprins acţiuni de subminare a economiei naţionale, corupţie, trafic de influenţă, asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, înaltă trădare. Aici am şi eu o întrebare: imunitatea parlamentară conferă protecţie în cazuri de subminare a economiei naţionale şi înaltă trădare? Bineînţeles că de anchete şi încadrarea juridică se vor ocupa organele abilitate ale statului.;

– cu ajutorul Academiei Române, a institutelor de cercetare, a universităţilor, a societăţii civile şi a oricăror alte organisme naţionale cu atribuţii şi responsabilităţi specifice, să se construiască un program naţional de dezvoltare, exploatare şi prelucrare a resurselor naturale naţionale. Spun asta pentru că nici o resursă naţională nu constituie apanajul vreunui politician sau demnitar pe care să o folosească în interes personal.;

– stabilirea unor metode de extracţie şi exploatare care să nu producă impacturi ecologice majore şi posibile accidente cu pierderi uriaşe de vieţi omeneşti şi efecte catastrofice greu de reparat;

– construirea de unităţi de prelucrare (fabrici, combinate) a minereurilor extrase, pe teritoriul ţării evitându-se astfel exportul de materii prime;

– prin construirea de capacităţi de prelucrare se vor crea mii şi zeci de mii de locuri de muncă, care se vor întinde pe durata a multor zeci de ani;

– crearea unui cadru legislativ astfel încât să nu se mai ajungă în situaţii de acest gen.

Date de contact

Şi pentru ca acest material să fie un denunţ penal este nevoie să-mi dau datele de contact:

APOSTOL DORU CONSTANTIN

str. **** nr. ***

Sibiu

Tlf.: 0735/370,387

Mai jos ataşez un tabel cu persoanele şi instituţiile căror le va fi adresat acest material, astfel încât acestea să poată întreprinde demersurile necesare pentru soluţionarea proiectului Roşia Montană.

Nr. crt.

Destinatar

Adresa de e-mail

1.

Preşedintele
României

procetatean@presidency.ro

2.

Noua Republică – Mihail Neamţu

contact@nouarepublica.ro

3.

www.rosiamontana.org  – ONG

alburnusmaior@ngo.ro

4.

Curtea Constituţională

ccr@ccr.ro

5.

SRI

relatii@sri.ro

6.

Mihai Răzvan Ungureanu

mru@forta-civica.ro

mru.dreapta@gmail.com

7.

Europa FM (ptr Moise Guran)

stiri@europafm.ro

8.

Cristian Tudor Popescu

online@gandul.info

publicitate@gandul.info

9.

Radu Banciu

contact@radubanciu.ro

10.

Academia Romană

ihaiduc@acad.ro

dan.berindei@acad.ro

hera@acad.ro

otiman@acad.ro

mstefan@acad.ro

hermina@acad.ro

11.

Realitatea TV

martorocular@realitatea.net

noisuntemtinta@realitatea.net

12.

B1 TV

stiri@b1tv.ro

13.

CSAT

csat@presidency.ro

14.

AIEA

official.mail@iaea.org

iaeany@un.org

iaeage@unog.ch

mel@iaea.org

15.

Cotidianul

office@cotidianul.ro

16.

Radu Moraru

redactie@nasul.tv

17.

Ziare.com

sugestii@ziare.com

18.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

sesizare@mpublic.ro

19.

Avocatul Poporului

avp@avp.ro

20.

Consiliu Superior al Magistraturii

secretar_general@csm1909.ro

inspectie@csm1909.ro

relatiicupublicul@csm1909.ro

csm-presa@csm1909.ro

21.

DIICOT

diicot@mpublic.ro

diicot_bt_sibiu@mpublic.ro

22.

DNA

anticoruptie@pna.ro

23.

MAI

petitii@mai.gov.ro

24.

CEPOL

info@cepol.europa.eu

director@cepol.europa.eu

communications@cepol.europa.eu

25.

INTERPOL

contact@interpol.int

26.

Guvernatorul BNR

info@bnro.ro

27.

Aurelian Pavelescu

voteazapavelescu@yahoo.com

28.

SIE

relatii_presa@sie.ro

relatii_publice@sie.ro

29.

Europarlamentul European

redactia-ro@europarl.europa.eu

sajto-hu@europarl.europa.eu

envi-press@europarl.europa.eu

indu-press@europarl.europa.eu

econ-press@europarl.europa.eu

jaume.duch@europarl.europa.eu

presse-conf@europarl.europa.eu

30.

Greenpeace

info@greenpeace.ro

irina.bandrabur@greenpeace.ro

ionut.cepraga@greenpeace.ro

doina.danciu@greenpeace.ro

alexandru.riza@greenpeace.ro

lorena.stoica@greenpeace.ro

supporter.services.int@greenpeace.org

pressdesk.int@greenpeace.org

pressdesk.eu@greenpeace.org

31.

Descopera.ro

contact@descopera.ro

32.

Mediafax

marketing@mediafax.ro

redactie.online@mediafax.ro

33.

Ziarul Financiar

editorweb@zf.ro

zf@zf.ro

zf24@zf.ro

34.

Humanitas

secretariat@humanitas.ro

35.

ASE Bucuresti

rectorat@ase.ro

36.

Universitatea Politehnică Bucureşti

cabinet.rector@upb.ro

sim@upb.ro

calin@tsocm.pub.ro

v_stanciu@aero.pub.ro

37.

Universitatea Transilvania Braşov

rectorat@unitbv.ro

f-sim@unitbv.ro

f-ct@unitbv.ro

f-seaa@unitbv.ro

38.

Deputat Remus Cernea

remuscernea.ro@gmail.com

remus.cernea@cdep.ro

39.

Eugenia Vodă

www.eugeniavoda.ro

40.

Biserica Ortodoxă Română

cancelaria@arhiepiscopiabucurestilor.ro

secretariatma@yahoo.com

arhiepiscopia@reintregirea.ro

episcopiaoradiei@yahoo.com

episcop@episcopiadevei.ro

secretariat@mitropolia-clujului.ro

41.

Secret Service – Romania

011-40-21-200-3462

42.

FBI

1-800-225-5324

disaster@leo.gov

43.

NSA

nsaarc@nsaarc.net

smallbusiness@nsa.gov

44,

Institutul Geologic al României

office@igr.ro

lorentz.diana@igr.ro

Tabelul 7

Nota autorului: Acest mail îl voi trimite şi tuturor cunoscuţilor cărora le am adresele de mail şi pe care îi rog să facă la fel. Astfel, poate vom reuşi să sensibilizăm autorităţile şi clasa politică şi să devenim cu adevărat o societate civilă şi o democraţie. De asemenea îl voi posta pe Facebook cu rugămintea ca fiecare să-l ”share-uiască” astfel încât acest material să fie citit de cât mai multe persoane. Astfel fiecare va refuza sticla cu cianură pe care ne-au pregătit-o cei de la RMGC.

            ‘‘Când vom termina nedreptatea? Atunci când cei care nu sunt victime, vor simţi la fel de multă indignare ca cei care sunt.”

Solon, sec.7, conducător atenian

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată,

ing. Doru Apostol

PS: Acesta e materialul la care lucrez de aproape 2 luni. Astept parerea dvs despre acesta. Tot ce scrie acolo e verificabil 100%, in carti, media si internet. Sper sa va placa. Am facut aceasta adaugare la sugestia unui cititor, caruia ii multumesc.

Descărcați fișierul PDF:

 Rosia Montana – o biblioteca de 6,3 trilioane de dolari

Acest articol a fost primit prin intermediul paginii noastre de contact si reprezintă punctul de vedere al autorului față de subiectul “Roșia Montană”.

Mesajul autorului pentru cititorii site-ului Starea NAȚIUNII:

Acesta e materialul la care lucrez de aproape 2 luni. Astept parerea dvs despre acesta. Tot ce scrie acolo e verificabil 100%, in carti, media si internet. Sper sa va placa. Materialul il gasiti si pe blogul pe care l-am facut cu aceasta ocazie: http://apostoldoru.blogspot.ro/2013/10/rosia-montana-o-biblioteca-de.html Si am o rugaminte: trimiteti-l la cat mai multe persoane. Pentru ca trebuie sa ne trezim. Altfel vom fi anihilati ca popor, iar geografic vom fi distrusi – vedeti ce se intampla si cu gazele de sist. Iar de la 01.01.2014 vor putea sa ne cumpere cu bucata. Desteapta-te Romane!!! Cu respect, ing. Doru Apostol

 

sursa si foto: stareanatiunii

............................................................................

Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că

presa nu este doar o ”gura de iad”

iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci

LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.

Cei care controleaza presa

(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)

urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,

sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,

sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.

Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.

Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.

Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este

share pe facebook,

înscriere în lista de prieteni,

like pe pagina noastră rostirea și

răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !

............................................................................ .