.............................................................................

...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !

............................................................................

index“In ziarul “ Formula AS” anul XV , nr. 649 din 10-17 ianuarie 2005, pe prima pagina ne întâmpina un titlu care poate stârni oricui curiozitatea : “ Din tainele istoriei ‘ Misterul placutelor de plumb’ semnat de Horia Turcan, si caruia îi dam tot creditul pentru felul inteligent în care a prezentat subiectul sus amintit.
Incepem sa citim cu interes o poveste despre existenta unei istorii a poporului nostru dac, scrisa pe placute de aur/plumb, istorie care zace de peste 100 de ani în subsolurile Institutului de Arheologie din Bucuresti, fara a strârni curiozitatea nici unui “stiintific” de origine româna sau chiar mai putin româna.

Oare de ce cei care ar trebui sa apere interesele adevarului istoric al poporului nostru, cei carora le platim salarii, noi cei ce i-am ales sa ne apere si sa ne protejeze interesele natiunii noastre, noi tarani, muncitori si intelectuali, oameni de afaceri si politicieni, noi care din munca noastra, prin taxele care le platim îi tinem pe ei, pe “stiintificii” nostri sa stea la caldura, pe scaune tapisate si moi, nu îsi fac datoria? Care alta ar putea fi ratiunea, pentru care primesc ei salarile lunare?
Si ce fac acesti “stiintifici” rau, va veti întreba?
Totul a început în anul 2002, când la cel de Al III-lea Congres International de Dacologie, tinut la hotelul Intecontinental din Bucuresti, profesorul Augustin Deac vorbea despre niste tablite de aur de la Sinaia, care ar fi continut o istorie veche a popoporului nostru dac, tablite de aur care au fost topite din ordinal regelui Carol I, pentru a ajuta astfel, material, la ridicarea castelului Peles, nu înainte de a fi copiate pe niste placi de plumb.Copiile, pe placi de plumb,au fost facute în anul 1875 , la o fabrica de cuie, din Sinaia si au fost depozitate la început la mânastirea Sinaia de unde au fost transportete mai târziu la Bucuresti ( vezi www.dacia.org ).
Istoria ar fi putut fi uitata, ori considerata o simpla poveste, daca la sfârsitul anului 2003 nu ar fi aparut , într-un tiraj foarte mic, cartea inginerului Dan Romalo “Cronica apocrifa pe placi de plumb”, o carte stranie si tulburatoare, care incita la o re-scriere a istoriei noastre vechi, o originei limbii vorbite azi de noi. In aceasta carte Dan Romalo nu numai ca prezinta o parte din aceste misterioase placute de plumb, pe care dânsul le fotogrefiase prin anii ’40 în subsolurile Muzeului de Antichitati din Bucuresti, dar a încercat si o traducere, o descifrare a lor, deosebit de interesanta si profesional facuta. Au trebuit sa mai treaca 63de ani ca aceste fascinante placute de plumb, acoperite cu imagini si o scriere necunoscuta sa vada lumina tiparului. Si asta , subliniez din nou, nu datorita unor straluciti oameni de stiinta din institutul unde zaceau , ascunse, prin subsoluri, ci datorita unui om de buna intentie, corect, cinstit, unui inginer deosebit de educat si modest, caruia aceste placute i-au stârnit curiozitatea stiintifica. Tot respectul nostru pentru domnia sa.
La numai câteva saptamâni, de la aparitia cartii, publicam pe internet pe situl www.dacia.org o scurta istorie a acestor tablite si…pozele a nu mai putin de 97 + 4 = 101 tablite de plumb , complectate cu unele gasite de mine pe internet ( patru la numar) si cumparate de la un bulgar care traieste în California. Trebuie sa+i multumesc inginerului Dan Romalo pentru faptul ca mi’a permis publicarea placutelor fotografiate de domnia sa.
La cel de Al V-lea Congres International de Dacologie, placutele de plumb au fost prezentate în plenul acestuia, stârnind curiozitatea stiintifica a celor prezenti. Ba chiar mai mult, împreuna cu invitati din Italia si Macedonia, am vorbit de acesta Istorie a poporului nostrum Dac, scrisa pe placutele de plumb, si la o emisiune a postului B1TV, la Nasul.
Cum lucrurile NU mai puteau fi tinute acunse, la Academia româna, a avut loc, în vara anului trecut, o prezentare a acestor placute, facuta de Aurora Petan, cercetator lingvist la Institutul “Iorgu Iordan”din Bucuresti. Prezentatoarei i s-a oferit o camera mica si meschina, neaerisita, care s-a dovedit neîncapatoare pentru cei ce au dorit sa o asculte. În timpul prezentarii o oarecare Vulpe, pe la colturi, pufnea si soptea, pe la cine „trebuia” sa-l ascule, ca placutele nu ar fi nimic alceva decât niste falsuri, în timp ce Marius Sala, presedintele acestei întâlniri INTERZICEA orice discutie pe marginea temei!!! DarVulei credeti ca+i pasa? Sa vedem însa ce îi spune , A.Petan reporterului Horia Turcan ….” evenimentele relatate ( pe placutele de pumb, NA) se întind pe aproape cinci secole înainte de invazia romana…. se vorbeste despre un alfabet necunoscut, care pare anterior alfabetului grecesc…….Chiar daca nu sunt de accord cu interpretarea d-lui Romalo , cred ca limba în care sunt scrise textele, nu este o limba inventata, ci ca a existat cu adevarat, ca limba vie.”
Generatii întregi de studenti au trecut pe lânga aceasta Cronica Dacica pe placute de plumb , devenind arheologi si istorici, însa, precum mentorii lor, refuzasera chiar sa le dea un numar de inventar. Dar, ciudat, ciudat, ciudat, numarul placutelor de plumb a început sa scada la numar, asa , din senin, fara sa se stie de ce. Astfel d-l Dan Romalo când s-a adresat Institutului de Arheologie din Bucuresti, pentru a-si complecta lucrarea, descopera cu mirare o disparitie a lor în masa, azi gasindu-se doar 4 !!!! piese, din cele câteva sute existente anterior,pentr ca la o visita ulterioara sa „re-apara” înca 31 de placute, la fel de misterios cum de altfel si disparusera !A se vedea si articolul „Enigma Placutelor Dacice” din Gardianul din 31 Mai 2005 „au reaparut, la fel de misterios cum disparusera. Nu se stie de unde, nu se stie cum. Ce s-a întamplat cu restul, unde au ajuns, daca mai exista, nimeni nu poate spune nimic”.
Majoritatea pieselor sunt drepunghiulare , exceptând una rotunda, având dimensiuni între 35cm X 25 cm si 10cm X 10cm. Majoritatea par sa vorbeasca de imperiul dacic al lui Burebista, folosind un scris continuu, un alfabet chirilic , dar si latin, împreuna cu simboluri necunoscute si ciudate monograme. Se recunosc, cu usurinta, cuvinte, nume, antroponime, toponime si etnonime dacice.
Probabil ca surpriza cea mai mare, a hotilor, a fost faptul ca nu se asteptasera ca cineva sa fi fotografiat placutele prin anii ’40 si, culmea, sa se intereseze acum de ele, ba chiar mai mult sa scrie o carte despre aceasta istorie a poporului nostru dac. Ce ar mai fi putut spune un hot acum, decât ca sunt niste obiecte neimportante, niste falsuri, de care nimanui nu trebuie sa-i pese. Nu numai ca acum descoperim furtul a celor mai multe dintre placute, dar descoperim ca ele nici nu au fost înregistrate, de cei de la Institutul de Arheologie, ca existând. In felul acesta numai cine nu vrea nu poate sa fure din ele. Starea în care sunt „pastrate” placutele este deplorabila, provocând deprecierea acestora. Ce brambureala o fi domnind pe acolo si de ce? Si daca , lucratorii institutului , ar fi facut o munca voluntatra si tot ar fi trebuit sa-si faca datoria si sa le înregistreze…intr-o suta de ani! Dar atunci când sunt platiti sa o faca si nu o fac, ne gândim la un singur motiv…furtul .
Va veti întreba ce secret groaznic pentru istoria poporului nostru or fi continând acele placute de plumb, furate asa ca la usa cortului dintr-un forum stiintific, furt acoperit “stiintific” tocmai de cei platiti de dumneavoastra sa ne protejeze istoria.
Este vorba de câteva zeci de placute de plumb, absolute fascinante ( ne spune acelasi ziarist Horia Turcanu) acoperite în întregime cu imagini si cu înscrieri într-o limba necunoscuta ( ?N.A.) , o formidabila epopee imprimata pe suprafata metalului cenusiu: osti de luptatori înarmati cu lanci si scuturi, purtând în frunte stindarde, chipuri de regi si de zei , cetati impresionante, cu palate si temple , decorate cu însemne heraldice, o lume uluitoare , gravata în plumb, cu o migala si o arta de exceptie. Zeci si sute de figuri pe care si un copil de liceu îi poate recunoaste ca fiind dacice ne privesc de pe aceste placute, ele nereusind sa-i impresioneze însa pe “stiintifici”caci daca iar fi impresionat istoria noastra nu ar mai începe din anul 106 d.Hr., anul ocuparii partiale a Daciei de catre romani, ci ar trebui sa înceapa cu multe sute de ani înainte.
Placutele descriu cu lux de amanunte o lume disparuta a dacilor , cu stute de ani înaintea sosirii romanilor, ne descriu stramosi uitati, regi si luptatori, zei si preoti, fapte demne de arme si de neuitat, poate prea demne si prea marete pentru a mai fi mentionate de istoria noastra romanofona.
Placute „uitate” prin subsolurile Institutului de Arheologie, placute din care „cineva” fura, asa pe tacute, placute neînregistrate oficial de oamenii de stiinta al sus numitului institut, placute de care totusi TOTI cei de acolo stiu si totusi nu se mira când se fura din ele !?
Arhe-ologul Ale.VULPE are totus curajul sa recunoasca în fata ziaristului H.Turcan ca le-a vazut pentru câteva ore, timp suficient pentru domnia sa, ”datorita cunostintelor care le poseda”, se le declare falsuri. Trebuie sa recunoastem ca este mare lucru sa fi om de stiinta, si vezi doamne, numai în câteva ore sa-ti dai un verdict, care de altfel se astepta de mai mult de o suta de ani.
Si totusi nu toti oamenii de stiinta sunt de acord cu VULPEA. D-l Alexandru Suceveanu, director adjunct al Institutului de Arheologie, semnatarul prefatei cartii lui Dan Romalo „ Cronica apocrifa pe placi de plumb” considera ca placutele merita sa fie studiate…..
Atunci ai sa le studiem, a fost si mesajul celui de Al V-lea Congres de Dacologie din anul 2004. Adrian Bucurescu, filolog si ziarist, în plen congres a descifrat cu usurinta doua dintre placute, aratând si cheia descifrarii lor, si se pare ca îsi continua munca asa cum putem vedea din paginile publicatiei Dacia Magazin.
Branislav Stefanovskz din Macedonia a publicat si el o carte cu o traducere ale acestor placute, dupa ci i-a dat un CD cu în urma cu doi ani cu aceste placute.
Uneori ma întreb, si daca sunt falsuri asa cum declara Vulpe, de ce sunt tinute, pastrate, într-un institut stiintific? Am putea crede ca mai sunt si alte falsuri pastrate prin acest forum de stiinta, am putea considera chiar ca institutul este un adapost de falsuri….?
De ce nu le arunca la gunoi daca sunt falsuri? De ce nu ni le da noua în pastrare, am avea o mai buna grije de ele !
Dar daca sunt falsuri de ce le ascundenti? Si mai delirant…de ce furati din ele daca sunt falsuri?
De ce nu sunt înregistrate ? Mai aveti si alte lucruri neînregistrate din care puteti fura confortabil? Cui îi trebuie un fals, daca este un fals ?!
Si daca sunt falsuri atunci de ce gasim placute asemanatoare de plumb si la sudul Dunarii? Or fi intrat spionii bulgari în institutul de Arheologie din Bucuresti, prin subsolurile acestuia , si au furat din placutele de plumb, oricum neînregistrate de d-voastra, iar acum le comercializeaza pe internet ? Ori face mai mult sens ca placute asemanatoare au fost folosite, pentru imprimarea momentele istorice importante, atât de dacii nord dunareni cât si de cei sud dunareni, Dunarea nefiind în acele timpuri granita natiunii noastre ci axa ei .
Acelasi inteligent si spiritual ziarist, Horia Turcanu, nu scapa sa nu-l întrebe pe amicul Vulpe : Cum se face ca planurile cetatii Sarmisegetusa se gasesc pe aceste tablite ( ca de altfel si numele cetatii N.A.), cetate care a fost descoperita mult dupa ce tablitele zaceau în subsolurile Institutului? Raspunsul lui Vulpe a fost unul „ roscovan”. Uneori si numele îti este predestinat.
Sigur ca reprezentarea cetatii Sarmisegetusei pe unele din placute, cu mult timp înainte ca arheologii sa descopere aceast centru religios ar fi trebuit sa le dea de gândit celor care le considera falsuri. Dar si mai amuzant este faptul ca un templu al lui Burebista, descoperit în anul 1956 se gaseste reprezentat în detaliu pe aceste placi de plumb care zac de mai mult de 100 de ani prin beciurile Institutului de arheologie.
Aceiasi „stiintifici” nu de mult, într-o emisiune la TVR cultural, Vulpe si Djuvara, încercau sa ne convinga într-un limbaj „ cacofonic” precum ca si tablitele de la Tartaria, continând primul mesaj scris din istoria omenirii, ar de fapt un alt fals! Ele ar fi fost descoperite prin anii 1950, ne spunea „batrânul om de stiinta” „istoricul” Djuvara…….când de fapt toata lumea stie ca pe atunci, descoperitorul lor, Vlasa ar fi trebuit sa fie elev la liceu si nu arheolog. Domnilor ex-Stalinisti, ex-comunisti, mastodonti ai istoriei si arheologie românesti, tablitele de la Tartaria au fost descoperite în 1961…. Cât despre datarile cu carbon radioactiv facute anul trecut în Italia, dovedind faptul ca tablitele de la Tartaria sunt vechi de 8.450 de ani, dânsii, nu le percep, deoarece nu sunt publicate si în limba rusa. Faptul ca aveti probleme de exprimare gramaticala colaborat cu acelea de memorie nu va da dreptul sa va jucati cu istoria noastra….
Dar el Vulpe nu ezita sa-l atace, asa din senin, pe marele carturar Nicolae Densusianu ( care a scris Dacia Preistorica – publicata în 1913) si pe cei care considera ca „Noi nu suntem urmasii Romei”, aratându-ne de fapt o alta fata a faptului ca ele placutele ce contin o istorie a poporului nostru dac strica aranjamentele unor „stiintifici”. Ele, placutele vin în contradictie cu dogma „ Noi suntem urmasii Romei”, asa ca ele trebuiau sa dispara!
Una este sa falsifici una doua placute de plumb si alta sa falsifici câteva sute de placute, si asta nu numai la nordul Dunarii dar si la sudul ei, o biblioteca întreaga.
Considerând ca este o rusine, o crima sa ascunzi pagini din istoria neamului nostru, a poporului nostru Dac, sa furi din aceste dovezi, sa le dosesti ne inventariindu-le, cerem Ministrului Culturii, cerem procuraturii Române, Ministerului de Interne si nu în ultimul rând S.R.I-ului sa-i cerceteze de urgenta pe cei ce se fac vinovati de astfel de tâlharii, furturi din gestiunea avutului national, comercializarea lor în afara granitelor României.
Ne întrebam ce alceva s-a mai furat si continua sa se mai fure din Institutul Arheologic din Bucuresti? Si cine sunt hotii ?
Daca secretul celor 15 bratari de aur dacic de la Sarmisegetusa a început sa se destrame de ce oare se asteapta asa de mult cu adevarul despre tablitele de aur-plumb de la Sinaia?”

Dr.N.Savescu

sursa: http://www.dacia.org/

............................................................................

Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că

presa nu este doar o ”gura de iad”

iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci

LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.

Cei care controleaza presa

(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)

urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,

sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,

sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.

Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.

Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.

Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este

share pe facebook,

înscriere în lista de prieteni,

like pe pagina noastră rostirea și

răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !

............................................................................ .