.............................................................................

...cel mai bun ajutor pentru valoarea acestor informații primite este share pe facebook... și oriunde altundeva !

............................................................................

Ajutoarele de stat de peste 400 milioane de euro aprobate din 2007 până în prezent au stat la baza unor investiţii de 1,6 miliarde de euro şi au dus la crearea a 10.000 de locuri de muncă.

Statul mai are peste un miliard de euro pregătiți pentru cei care vor să dezvolte afaceri în România, dar termenul convenit cu Uniunea Europeană pentru acordarea lui expiră în 2013. Ce condiţii trebuie să îndeplinească cei care vor să intre în clubul exclusivist al celor nici 30 de beneficiari ai acestui tip de sprijin financiar, care include nume precum Renault, Arctic, Bosch şi Pirelli?

Firma din comuna Vânătorii Mici, judeţul Giurgiu, a reuşit să obţină un ajutor de stat de 4,4 milioane de euro pentru susţinerea unui proiect greenfield în valoare de peste 12 milioane de euro, de construire a unei fabrici de tuburi şi finisaje din poliester. Investiţia va atrage după sine şi crearea a 101 locuri de muncă.
„Ajutorul de stat este un sprijin foarte important acordat de Guvernul României investitorilor care au proiecte bune, dar – din cauza situaţiei financiare actuale – au dificultăţi în finanţarea acestor proiecte. Pentru proiectul nostru, acest ajutor este esenţial”, mai spune Ghiorghe Dabu, care deţine şi 10% din companie, în vreme ce restul de acţiuni aparţine unei firme autohtone de construcţii. Fără a minimaliza importanţa ajutorului de stat, investitorul local apreciază că, pe lângă acest sprijin, Executivul ar putea aplica şi alte măsuri pentru încurajarea investiţiilor: „Guvernul ar trebui să poarte negocieri cu băncile, în sensul în care acestea să acorde credite pentru cofinanţare într-un timp şi în condiţii rezonabile”.

Şi chiar dacă perioada de aprobare a ajutorului a fost tocmai de un an şi a trebuit să ofere explicaţii suplimentare în repetate rânduri, Dabu nu se plânge de obstacole. „Dacă proiectul este sustenabil şi solicitantul poate dovedi că există piaţă de desfacere pentru produsele ce urmează a fi obţinute în urma punerii în func ţiune a investiţei, nu există obstacole”, îi încurajează investitorul autohton şi pe alţi antreprenori să aplice pentru ajutoare de stat.

Favorizaţii
Deşi cea mai mare parte a ajutoarelor de stat a fost acordată investitorilor străini, Ghiorghe Dabu nu consideră că aceştia ar beneficia de un tratament diferit faţă de cel aplicat investitorilor autohtoni.

„Nu am constatat deosebiri. Condiţiile sunt aceleaşi, indiferent de statutul investitorilor”, mai spune omul de afaceri din Giurgiu. Opinia sa nu este împărtăşită şi de Marcel Bărbuţ, proprietarul producătorului de materiale de construcţii AdePlast, care a depus documentaţie pentru obţinerea unui ajutor de stat, însă fără succes. „AdePlast este acum în ultima fază de construcţie a celei de-a treia fabrici de mortare uscate din Românaia, situată în Roman. Ne-am fi aşteptat de la fostul Guvern să ne sprijine într-un astfel de proiect, în baza legilor în vigoare, aşa cum a făcut-o cu multe companii multinaţionale”, se plânge omul de afaceri român. Speranţele sale au fost spulberate de autorităţi, care i-au refuzat acordarea ajutorului de stat. „Cu toate că aveam un plan de investiţii în derulare şi că ne propunem angajarea a cel puţin 50 de oameni la Roman, autorităţile au decis că suntem mai puţin importanţi decât companiile care vin din afară şi primesc facilităţi în baza aceloraşi legi. Totuşi, prin forţe proprii, am demarat investiţiile, care acum sunt aproape de finalizare”, adaugă proprietarul AdePlast.

Maşina poporului
Că au fost sau nu favorizaţi la aprobarea ajutoarelor de stat, investitorii străini au beneficiat din plin de banii publici. O demonstrează cazul francezilor de la Renault, care au primit trei ajutoare de stat, în valoare totală de 68 de milioane de euro, pentru dezvoltarea unor proiecte de 238 de milioane de euro. Nu numai că au oferit peste 1.000 de locuri de muncă, dar aceste ajutoare au contribuit şi la consolidarea unui brand care a făcut România celebră peste graniţe. Unul dintre proiecte a vizat construirea noului model de SUV, Dacia Duster, care, la doi ani de la lansarea din aprilie 2010, a devenit cel mai bine vândut autoturism din România, spulberând supremaţia Logan, alt model lansat de Renault la Dacia Mioveni. Cel mai ieftin autoturism de teren din lume a devenit încă din primul său an pe piaţa internaţională al doilea cel mai bine vândut crossover în Europa, unde a cucerit în special pieţele vestice. La sfârşitul lunii martie 2012, Duster depăşise pragul de 300.000 de unităţi vândute în întreaga lume, dintre care 265.000 sub marca Dacia.

Magnet pentru investitori
Pe lângă francezii de la Renault, clubul select al beneficiarilor de ajutoare de stat îi include şi pe turcii de la Arcelik, care deţin Arctic România, italienii de la Pirelli şi nemţii de la Bosch. Grupul turc Arcelik va crea peste 500 de locuri de muncă la fabrica de produse electrocasnice Arctic din oraşul Găeşti, judeţul Dâmboviţa, prin realizarea unei investiţii de extindere. Proiectul de introducere a unei noi linii de producţie se ridică la circa 24 de milioane de euro, iar cuantumul ajutorul de stat este de 10,16 milioane de euro. „Ajutorul de stat este acordat în baza unor reguli stricte ale Comisiei Europene, dar în 2012, din fericire, cu o singură excepţie, unde mai avem de lucrat, practic toate proiectele depuse au fost aprobate”, a declarat premierul Victor Ponta cu ocazia unei vizite la fabrica din Găeşti. Un mesaj la fel de optimist a transmis premierul şi cu ocazia unei vizite la fabrica de anvelope de la Slatina a italienilor de la Pirelli, care promit să creeze aici cea mai mare unitate de producţie a grupului din lume. După ce în 2008 au primit un ajutor de 28,1 milioane de euro pentru construcţia fabricii, proiect estimat la valoarea totală de 159 de milioane de euro, italienii au reuşit în 2012 să obţină încă un acord de finanţare, în valoare de 35,2 milioane de euro, pentru extinderea capacităţii.

Două ajutoare de stat primesc şi nemţii de la Bosch. Aceştia încasează 26 de milioane de euro de la stat, pentru dezvoltarea unui proiect de 77,5 milioane de euro pe fosta platformă Nokia de la Jucu, judeţul Cluj, şi încă 13 milioane de euro pentru un proiect de 43 de milioane de euro la Blaj, judeţul Alba. Reprezentanţii grupului german declarau recent că investiţiile planificate pentru România ar fi fost rentabile şi fără ajutoare de stat şi că estimează o perioadă de amortizare de 8-10 ani.

Sprijin pentru giganţii IT
Cei mai mari beneficiari ai ajutoarelor de stat acordate până acum provin din sectoare precum auto şi industrie, dar, recent, Guvernul şi-a îndreptat atenţia şi către domeniul IT&C. În 2012, Executivul a aprobat o schemă de ajutor de stat de 100 de milioane de euro pentru firmele IT care creează 200 de noi locuri de muncă şi le menţin active minimum cinci ani. Fiecare firmă poate primi maximum 28 de milioane de euro. Un astfel de stimulent i-ar fi convins pe americanii de la IBM să aleagă România dintr-o listă mai lungă de ţări aflate în evaluare pentru deschiderea unui centru de servicii. Aici ar urma să lucreze circa 3.000 de oameni, după cum anunţau doi foşti miniştri în toamna anului trecut.

Lista neagră
Nu toate firmele care încheie un acord de finanţare cu Ministerul Finanţelor reuşesc să obţină ajutorul de stat. Spre exemplu, societăţile Alpla Plastic, Metale Internaţional şi Palace Sinaia, care încheiaseră acorduri de finanţare în valoare totală de 5,07 milioane de euro, nu au respectat termenul de demarare a investiţiei. Ca atare, ajutoarele de stat ce urmau să le revină au fost anulate. Pe lista neagră pot ajunge şi solicitanţii ale căror declaraţii sunt incomplete sau neconforme cu realitatea, nu realizează partea lor din investiţie sau schimbă destinaţia sumei nerambursabile. În principiu, nu beneficiază din start de ajutoare de stat firmele care înregistrează debite restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat, se află în procedură de executare silită, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională sau lichidare.

Bani necheltuiţi
Aceste restricţii nu justifică însă gradul redus de absorbţie a ajutoareler de stat, de până la o treime din bugetul alocat. „Criza economică severă la nivel mondial, cu impact direct inclusiv asupra mediului de afaceri din România, a determinat depunerea unui număr mai mic de cereri pentru finanţare decât cel estimat în actele normative în temeiul cărora au fost iniţiate schemele de ajutor de stat”, explică reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice. Potrivit acestora, criza s-a resimţit mai acut în cazul schemei de ajutor de stat pentru întreprinderile mari, care realizează investiţii de peste 100 de milioane de euro şi creează cel puţin 500 de locuri de muncă.

„Până în prezent, în baza acestei scheme de ajutor de stat a fost aprobat ajutor de stat în valoare de 71 de milioane de euro, pentru două proiecte de investiţii în valoare totală de 401 de milioane de euro, care vor genera 1.000 de noi locuri de muncă”, precizează reprezentanţii Ministerului Finanţelor. Mai exact, singurii beneficiari ai acestei scheme sunt italienii de la Pirelli şi Complexul Energetic Turceni, inclus în prezent în Complexul Energetic Oltenia. Chiar dacă nivelul aprobat al ajutoarelor de stat este unul redus, acestea se numără printre puţinele argumente ale României în atragerea investitorilor, alături de piaţa mare de desfacere şi poziţa geografică. În 2012, România a atras investiţii străine de 1,9 miliarde de euro, iar nivelul lor ar putea scădea şi mai mult dacă nu vor fi extinse schemele de ajutor de stat intrate în vigoare în 2007 şi care ar urma să expire în 2013.

Ajutoarele de stat în cifre
31 de acorduri de finanţare au fost aprobate din 2007 până în prezent prin principalele scheme de ajutor de stat;
1,6 miliarde de euro – valoarea proiectelor sprijinite;
10.650 numărul locurilor de muncă create;
460 milioane de euro – ajutorul de stat aprobat;
95 de milioane de euro – cuantumul total al ajutorului de minimis aprobat în perioada 2009-2010 pentru 820 de firme mici.
Sursa: Guvernul României, Ministerul Finanţelor

5 paşi pentru obţinerea sprijinului financiar
– Depunerea la Registratura Generală a Ministerului Finanţelor Publice a documentelor justificative şi a cererii de acord pentru finanţare, menţionându-se pe plic Schema de ajutor de stat pentru care se aplică.
– Ministerul Finanţelor Publice va finaliza procesul de evaluare a cererilor în termen de maxim 30 de zile lucrătoare de la data la care acestea vor fi considerate complete, în limita bugetului anual alocat schemei.
– Dacă proiectul îndeplineşte condiţiile de eligibilitate stabilite în schemă, Ministerul Finanţelor Publice va transmite, în urma procesului de evaluare a cererii firmei solicitante, acordul pentru finanţare.
– Plata ajutorului de stat se face după efectuarea parţială sau totală a cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investiţii pentru care a fost emis acordul pentru finanţare.
– Monitorizare. Unitatea de implementare va monitoriza pe perioada derulării investiţiei şi ulterior (cinci ani perioada minimă de menținere a investiţiei) îndeplinirea obligaţiilor beneficiarilor şi a indicatorilor economici prevăzuţi în studiul tehnicoeconomic.
În cazul în care acestea nu vor fi realizate, ajutorul de stat va fi recuperat.
Sursa: Ministerul Finanţelor

În ce condiţii este anulat ajutorul de stat

Printre condiţiile care pot conduce la revocarea acordului pentru finanţare se numără:
– Nedemararea investiţiei în termen de 4 luni de la emiterea Acordului pentru finanţare;
– Neachitarea contribuţiei la dezvoltarea regională, prin plata de taxe şi impozite în cuantumul prevăzut în documentaţie;

Cine poate lua bani de la stat
Pot beneficia de ajutoare de stat firmele care îndeplinesc cumulativ, la data solicitării, următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt înregistrate conform Legii 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care fac investiţii în România;
b) intenţionează să realizeze o investiţie iniţială de minim cinci milioane euro şi creează cel puţin 50 de noi locuri de muncă;
c) nu înregistrează debite restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat;
d) nu se află în procedură de executare silită, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau alte situaţii reglementate de lege;
e) nu activează în sectoarele pescuit, acvacultură, agricultură, cărbune, siderurgie, construcţii navale, fibre sintetice;
f) nu au fost emise împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care asemenea decizii au fost emise, acestea au fost executate, conform prevederilor legale în vigoare;
g) la momentul solicitării ajutorului de stat prezintă un plan de investiţii viabil (cheltuielile se vor detalia: cantitate, preţ, valoare) şi un studiu tehnico-economic întocmit de o firmă de specialitate în domeniu prin care se face dovada eficienţei economice a investiţiei.

Sursa: Income Magazine

............................................................................

Suntem un grup de entuziasti, majoritatea voluntari, care consideră că

presa nu este doar o ”gura de iad”

iar libertatea de exprimare NU este libertatea de a minți ci

LIBERTATEA DE A AFLA SI A SPUNE CAT MAI MULT ȘI MAI DES ADEVARUL.

Cei care controleaza presa

(intrega presa se afla in mana unor particulari cu conexiuni aproape clare)

urmaresc sa genereze agitatie, violenta, sa faca publicitate sexualitatii desantate si practicilor sexuale deviante, sa glorifice lipsa de educatie,

sa afecteze pacea fireasca intre cetatenii romani de etnie romana si cei de etnie maghiara,

sa foloseasca minoritatile etnice si sexuale pentru a discrimina majoritatea si a o controla.

Toate acestea se desfasoara conform unui plan intocmit cu precizie si pe care chiar și unii masoni, scarbiti de mizeria care erau pusi sa o faca de catre superiorii masoni, l-au deconspirat.

Ce putem face? Sa ne informam corect, sa fim prietenii si binevoitori unii cu altii, sa ne educam si sa ne unim pentru a face binele.

Cel mai bun ajutor pe care il puteti oferi este

share pe facebook,

înscriere în lista de prieteni,

like pe pagina noastră rostirea și

răspândirea orice prin mijloace proprii a acestor informații !

............................................................................ .