Tag: Fondul Proprietatea

Hoitarul de pe Wall Street a mai făcut un pas spre lichidarea Fondului Proprietatea

singer-zwjplf6m8gFondul Proprietatea, unul dintre cei mai tranzacționați emitenți de pe piața autohtonă de capital, a surprins pe toată lumea la finele săptămânii trecute cu un anunț cum că scoate la vânzare prin intermediul unei oferte publice o parte din participația sa de 19% la compania petrolieră OMV Petrom, cu scopul declarat de a mări numărul acțiunilor libere la tranzacționare. De fapt, este o nouă mișcare a acționarului principal, americanul Paul Singer, numit hoitarul de pe Wall Street, de a deturna sensul înființării FP. În ultimii ani, Fondul a lichidat dețineri de 540 de milioane de euro de la companii de stat precum Romgaz, Transelectrica sau Transgaz. Ce înseamnă asta? Că administratorul FP, Franklin Templeton, s-a angajat, la ordinul acţionarului cel mai puternic, Paul Singer, să transfere valoarea din conturile şi portofoliile Fondului spre cele ale acţionarilor prin aşa numita operaţiune “vânzare pe bucăţi”. Practic, FP vinde cele mai bune acţiuni din portofoliu şi cu banii încasaţi îşi răscumpără acţiunile, le anulează apoi, reduce capitalul şi distribuie diferenţa de bani acţionarilor. Şi în felul aceasta Paul Singer şi celelalte fonduri de investiţii care populează acţionariatul FP pun mâna pe hălci din ce în ce mai mari din capital. Astfel că FP, creat pentru a despăgubi persoanele care au fost deposedate de proprietăţi de către regimul comunist, a ajuns să transfere bani altor personaje. Sunt voci pe piaţa de capital care spun că acţiunea aceasta de răscumpărare urmăreşte de fapt desfiinţarea FP. “Spuneam la începutul anului 2016 că Fondul Proprietatea s-a aşezat cu faţă la apus. De fapt, am sesizat intenţia de lichidare a Fondului încă de acum trei ani când, în urmarea acumulării în “mâinile” unor fonduri americane de hedging (în special, Elliot şi Cartesian) a peste 62% din acţiuni. Noii deţinători ai controlului fondului au impus în AGA un mandat precis administratorului Franklin Templeton : lichidarea treptată a afacerii. Ba chiar i-au fixat şi un onorariu de succes pentru asta. Şi s-a trecut la treabă. S-a început cu participaţiile în societăţi din domeniul energiei. Vânzările de acţiuni din acest domeniu s-au făcut în pachete mari, ceea ce a dus, inevitabil, la mari discounturi – la Romgaz, Transgaz şi Transelectrica au fost vânzări de circa 500 milioane euro, la discounturi de cca 12% (organele de anchetă penale ar face bine să urmărească aceste acţiuni, pentru a vedea cine a beneficiat de informaţiile privilegiate necesare pentru a face această uriaşă afacere). Acum se vinde participaţia la OMV Petrom – în jur de 19% din acţiuni, cu o valoare de piaţă de peste 600 de milioane de euro. Probabil că şi aici vor fi discounturi. Se spune că deja acţiunile OMV Petrom (şi aşa slăbite de scăderea preţului barilului de petrol, de la 110 dolari în 2012, la 45 de dolari în prezent) au scăzut, într-o săptămână, cu peste 6%. Şi asta nu e tot. Se face o AGA la Fondul Proprietatea, în 31 octombrie a.c., pentru a se constata pierderi din exploatare care vor cauza o reducere a capitalului social. Reamintesc că în ianuarie 2016 Fondul Proprietatea a mai efectuat o reducere de capital social, în vederea restituirii către acţionari a unei părţi din aporturi, rezultând o sumă de restituit de cca. 100 de milioane de euro, sumă care, conform Codului Fiscal român, este scutită total de impozite şi taxe (cu condiţia să fie vorba de o reducere de capital ne-determinată de pierderi). Cum 62% din acţiuni sunt deţinute de cele două fonduri, peste 60 de milioane de euro au ieşit din ţară, fără plata vreunui cent că impozit sau taxa către Statul român. Cei ce nu ştiu asta, să ia aminte: o restituire parţială a aportului la capitalul social nu este permise dacă societatea are pierderi. DIICOT tace asurzitor”, a scris avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook. read more

Cum pleacă din țară banii românilor. Fondul Proprietatea (IX)

128549Ironie a sorții, deși la începutul anilor ’90 românii votau masiv pentru FSN/PDSR speriați de spectrul revenirii moșierilor, alegerile din 1996 și apoi coaliția de după 2004 aduce la putere exponenții principiului “restitutio in integrum”. Sau revenirea moștenitorilor moșierilor și marilor industriași, care aveau dreptul să-și recupereze proprietățile naționalizate, fie prin restituire în natură, fie prin prin despăgubiri la valoarea reală. A fost o premieră pentru statele fost comuniste din Europa de Est, unde s-a ales de regulă o anumită formă de plafonare, raportată la valoarea proprietății sau la o anumită suma de bani. De pildă, în Ungaria au fost evitate restituirile în natură și s-a mers pe acordarea unor vouchere a căror valoare a fost plafonată la 21.000 dolari (termenul de depunere a cererilor de revendicare a fost la rândul său scurt, 6 luni de la adoptarea legilor de despăgubire). Fondul Proprietatea apare în 2005 fiind destinat despăgubirii celor care nu își mai puteau recupera proprietățile în natură, despăgubiri acordate la valoarea reală a proprietăților sub formă de acțiuni. Interesant de remarcat, într-o decizie ulterioară a CEDO din 2012, în momentul în care peste 30.000 de proprietari așteptau încă să fie despăgubiți iar statul oferise deja toate acțiunile la Fondul Proprietatea, instanța recomanda României să “mențină un just echilibru între interesele foștilor proprietari și interesul general al colectivității”. Recomandare tardivă, având în vedere modul în care decursese până atunci în România despăgubirea foștilor proprietari deposedați de regimul comunist. Cum activele FP erau compuse din procente importante ale celor mai valoroase dețineri ale statului, deci ale tuturor (20% din Petrom, 15% din Romgaz, 15% din Transgaz, 20% din Hidroelectrica, 15% din Transelectrica) putem spune că foștii proprietari au fost despăgubiți din banii tuturor, deci și ai celor care n-au avut proprietăți naționalizate. În plus, procesul retrocedărilor a deschis calea unor abuzuri suplimentare prin evaluări supralicitate, mult peste valoarea reală a proprietăților revendicate. Proprietarii astfel despăgubiți după 2005 nu aveau la dispoziție decât piața neagră pentru a-și valorifica repede certificatele, ocazie cu care speculanții înarmați cu lichidități suficiente au putut să cumpere cu discount între 2006-2011, până la 7-10% din valoarea nominală a acțiunilor pe vârful crizei din 2009. Grosul pachetelor respective de acțiuni a ajuns ulterior la fonduri străine de investiții care își vor marca profituri consistente după listarea la bursă a Fondului și aprecierea valorii acțiunilor. Străinii au putut să achiziționeze legal acțiunile deși acestea nu erau listate, mulțumită unei decizii a Guvernului din 2008, astfel încât în momentul listării fondului în 2012 străinii dominau deja acționariatul FP. În prezent, persoanele fizice române mai dețin 21% din acțiuni iar investitorii instituționali români încă 12%. Bunăvoința autorităților față de actionarii străini ai FP s-a conservat de-a lungul timpului iar în ultimii ani administratorilor FP li s-a permis să diminueze capitalul social pentru a distribui acționarilor diferența (regim fiscal mai avantajos decât vânzarea activelor și distribuirea de dividende impozabile), deși societatea era una profitabilă și nu zguduită de pierderi sau în pragul falimentului. În acest moment Fondul Proprietatea se află în proces accelerat de lichidare la presiunea acționarilor străini, administratorii căutând cumpărători pentru deținerile rămase în portofoliul Fondului. Concluzia? Statul a construit un fond cu active de 2-3 miliarde euro, în funcție de momentul evaluării, pentru despăgubirea proprietarilor de imobile ce nu mai puteau fi restituite în natură, mare parte din bani ajungând însă în mod ocolit în mâna unor investitori străini privați. Transferul a fost posibil deoarece acțiunile au fost listate doar în momentul în care “băieții deștepți” acumulaseră felia principală din FP achiziționând acțiunile la un preț mult subevaluat și doreau, firesc, să-și poată marca profiturile. sursa si foto:  http://www.activenews.ro

Avocatul Piperea dă în vileag amestecul american în Proprietatea

imagesAvocatul Gheorghe Piperea, cunoscutul reprezentant al clienţilor în procese colective pe clause abuzive cu băncile, invocă producerea unori ilegalităţi de către conducerea Fondului Proprietatea în sensul că au avut şi vor mai avea loc reduceri de capital astfel încât fondul riscă să se lichideze, pentru că va rămâne fără active. read more

Găinăria Punctelor ANRP. Se pregateste una din cele mai mari escrocherii din România

g-in-riaDaca Fondul Proprietatea – o alta cacialma trasa romanilor – a dat chix pentru marea masa a revendicatorilor de proprietati, dar i-a facut milionari prin ANRP pe aproximativ 400 dintre băietii destepti pe care ii vedem azi perindandu-se pe la DNA, ei beneficiind de aproape 1,5 miliarde de euro, acum se pregateste o alta escrocherie, cea a Punctelor ANRP. Fondul Proprietatea a fost constituit inca de la inceput, de catre Guvernul Tariceanu si, mai apoi, folosit fraudulos si de guvernele Boc si Ponta, ca un vehicol pentru imbogatirea unor escroci pe care azi, in mare parte, ii vedem in dosarele DNA. In principiu, cei care nu mai puteau revendica in natura proprietatile confiscate abuziv de catre comunisti, urmau a fi despagubiti in bani prin Fondul Proprietatea, cu dosare evaluate si aprobate de comisiile ANRP, institutie condusa, pe rand, de incriminatii de azi ai marilor dosare de fraude. Fondul era garantat prin asocierea unor mari companii profitabile din România, dar si a unor fonduri de investitii, urmand a fi listat la bursa, iar din valorile obtinute pe pietele de capital cei care revendicau banii din proprietatile care nu mai puteau fi restituite in natura urmau a fi compensati.

Mii de români si-au depus dosarele si au intrat pe listele de asteptare. Băietii destepti, insa, au cumparat drepturile litigioase la mari proprietati sau i-au escrocat pur si simplu pe proprietari, ori au introdus dosare false, cu mostenitori inventati, beneficiind, contra spaga de celeritatea comisiei ANRP, dar si de supraevaluarea proprietatilor. Astfel s-a ajuns ca pe o proprietate care, in real, valora, sa zicem, 10 milioane de euro, sa obtina 100 de milioane de euro. Asa se face ca in aproape zece ani, prin Fondul Proprietatea s-au scurs 4,5 miliarde de euro, iar prin ANRP, direct, inca 1,5 miliarde de euro, bani care au ajuns in posesia a aproximativ 400 de persoane, iar restul dosarelor au ramas in asteptare. read more

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Bulk Email Sender