152436-150x150Organizaţii paramilitare folosite de serviciile de spionaj şi contraspionaj ungare în perioada interbelică

Terorismul revizionist ungar a fost conceptualizat înainte de încheierea formală a primului război mondial. După venirea la putere, în Germania, a lui Adolf Hitler – politica externă a guvernului de la Budapesta s-a raliat deschis revizionismului militarist-revanşard promovat de noul regim politic instalat la Berlin. Odată cu nominalizarea în fruntea guvernului ungar a liderului fascist Gyula Gömbös de Jafka, revizionismul pe seama României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei a devenit politică oficială de stat a Ungariei. Noul regim fascist a creat în Ungaria şi în ţările limitrofe un sistem complex de organizaţii paramilitare, sub cele mai diverse acoperiri (sportivă, culturală etc.), în fapt terorist-diversioniste. Aceste organizaţii aveau menirea să cuprindă în rândurile lor segmente cât mai largi ale populaţiei maghiare minoritare ce locuia în teritoriilor revendicate de Budapesta de la ţările vecine, tinzând spre atragerea la colaborare a cvasitotalităţii acesteia. Totodată, aceste organizaţii paramilitare cultivau în rândul populaţiei minoritare maghiare din Cehoslovacia, România şi Iugoslavia spiritul revanşard, în vederea facilizării acţiunilor ulterioare ale armatei ungare. Serviciile de informaţii ale statului ungar au asigurat asistenţa de specialitate organizaţiilor subversive, inclusiv baza logistică, fiind totodată beneficiarele informaţiilor obţinute cu sprijinul acestora. „Ungaria, la fel ca şi Germania nazistă, şi-a organizat activitatea grupurilor fascist-revizioniste pe baze totale, la nivel de stat, începând cu cabinetul regentului Horthy şi până la ultima verigă a organizaţiilor militarist-revanşarde, de spionaj şi teroare”. Toate organizaţiile paramilitare constituite în Ungaria aveau în structura lor secţii care se ocupau cu activităţi speciale, în primul rând cu activitatea de spionaj. read more