Tag: revizionism ungar

Dosar special: Terorismul revizionist ungar (6)

8731225-1-735x478-150x150Ungaria (93.030 kmp) a deţinut în perioada dualismului austro-ungar (1867-1918), pe lângă importante teritorii locuite de slovaci, sârbi, croaţi, sloveni, şi teritoriul de peste 101.000 kmp al Transilvaniei. Bogăţiile solului – terenurile arabile din Podişul Transilvaniei, Câmpia de vest şi Banat, densa reţea hidrografică, pădurile etc. – şi subsolului transilvan – gazele naturale din judeţele Mureş şi Sibiu (în primul rând, gazul metan, unul dintre cele mai pure din lume – concentraţia de metan ajunge la 99 la sută), cărbunele (brun în judeţele Braşov, Cluj, Hunedoara, Sălaj; huila în judeţul Hunedoara; lignitul în judeţele Bihor, Sălaj, Covasna), manganul, minereurile feroase şi neferoase (exploatate în Banat, judeţul Cluj, în perimetrul Munţilor Apuseni, Poiana Ruscăi şi Pădurea Craiului, în Maramureş şi în alte locuri) – diversificata reţea de căi rutiere şi feroviare, gradul ridicat de urbanizare al localităţilor, toate acestea constituie o atracţie irezistibilă a Ungariei pentru spaţiul intracarpatic. Infrastructura industrială creată în Transilvania (la Braşov, Timişoara, Hunedoara, Reşiţa, Arad, Cluj, Târgu Mureş, Sibiu, Mediaş, Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Făgăraş) constituie un alt factor motivaţional al Ungarirei, care vede aici un însemnat potenţial economic. Altă motivaţie a politicii naţionalist-revizioniste ungureşti şi a interesului pentru spaţiul intracarpatic îşi poate găsi explicaţia în deosebitul rol strategic de apărare oferit de lanţul muntos al Carpaţilor care înconjoară Transilvania, lanţ ce reprezintă o barieră naturală greu de trecut dinspre est spre vest. read more

Problema maghiară în Transilvania: un „genocid cultural“ greu de identificat

646x404 (1)După cel de-Al Doilea Război Mondial, Ungaria a folosit chestiunea minorităţii maghiare din Transilvania pentru a ataca România pe toate fronturile. Iar una dintre acuzele flagrant nefondate, crede istoricul Larry Watts, a fost cea de „genocid cultural“, definit de Budapesta ca o campanie de suprimare totală a identităţii maghiare pe pământ românesc. read more

Dosar special: Terorismul revizionist ungar (3)

11755922-10153450910786093-2663533926208424697-n-150x150Neorevizionismul extremis maghiar sub stindardele N.A.T.O. şi Uniunii Europene

După aderarea Ungariei şi a României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi integrarea în Uniunea Europeană, neorevizioniştii au operat adaptări de strategie şi tactică, transferând partea de acţiune, în contradicţie vădită cu ideea europeană, pe seama unora dintre organizaţiile revizioniste extremiste ori cu caracter paramilitar, dintre care pot fi menţionate: „Garda Maghiară”, „Noua Gardă Maghiară”, „Legiunea Secuiască”, „Descălecarea 2000”, „Mişcarea de Ungaria a Tineretului”, „Tinerii Maghiari Uniţi”, „Societatea Trianon”. read more

Terorismul revizionist ungar (2)

nemzeti-150x150Organizaţii paramilitare folosite de serviciile de spionaj şi contraspionaj ungare

A. Organizaţii revizionist-şovine şi extremist-teroriste create în România premergător şi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

În perioada de după Diktatul de la Viena (post 30 august 1940) au acţionat, atât în Ardealul de Nord cedat Ungariei horthyste, cât şi la sud de linia de demarcaţie, şi alte structuri extremist-teroriste şi naţionalist-revizioniste ungare. Acţiunea unora dintre ele s-a menţinut pe întreaga perioadă a războiului, chiar dacă România şi Ungaria făceau parte din aceeaşi alianţă politico-militară. Unele dintre acestea au acţionat şi după victoria aliaţilor în cel de-al II-lea război mondial. Între organizaţiile extremist-teroriste şi naţionalist-revizioniste ungare care au acţionat împotriva populaţiei şi autorităţilor române – la sud de linia de demarcaţie – menţionăm: read more

Terorismul revizionist ungar (1)

152436-150x150Organizaţii paramilitare folosite de serviciile de spionaj şi contraspionaj ungare în perioada interbelică

Terorismul revizionist ungar a fost conceptualizat înainte de încheierea formală a primului război mondial. După venirea la putere, în Germania, a lui Adolf Hitler – politica externă a guvernului de la Budapesta s-a raliat deschis revizionismului militarist-revanşard promovat de noul regim politic instalat la Berlin. Odată cu nominalizarea în fruntea guvernului ungar a liderului fascist Gyula Gömbös de Jafka, revizionismul pe seama României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei a devenit politică oficială de stat a Ungariei. Noul regim fascist a creat în Ungaria şi în ţările limitrofe un sistem complex de organizaţii paramilitare, sub cele mai diverse acoperiri (sportivă, culturală etc.), în fapt terorist-diversioniste. Aceste organizaţii aveau menirea să cuprindă în rândurile lor segmente cât mai largi ale populaţiei maghiare minoritare ce locuia în teritoriilor revendicate de Budapesta de la ţările vecine, tinzând spre atragerea la colaborare a cvasitotalităţii acesteia. Totodată, aceste organizaţii paramilitare cultivau în rândul populaţiei minoritare maghiare din Cehoslovacia, România şi Iugoslavia spiritul revanşard, în vederea facilizării acţiunilor ulterioare ale armatei ungare. Serviciile de informaţii ale statului ungar au asigurat asistenţa de specialitate organizaţiilor subversive, inclusiv baza logistică, fiind totodată beneficiarele informaţiilor obţinute cu sprijinul acestora. „Ungaria, la fel ca şi Germania nazistă, şi-a organizat activitatea grupurilor fascist-revizioniste pe baze totale, la nivel de stat, începând cu cabinetul regentului Horthy şi până la ultima verigă a organizaţiilor militarist-revanşarde, de spionaj şi teroare”. Toate organizaţiile paramilitare constituite în Ungaria aveau în structura lor secţii care se ocupau cu activităţi speciale, în primul rând cu activitatea de spionaj. read more

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén