Tag: Sarmisegetuza

Au spart “codul dacic”: Misterul Sarmizegetusei, descifrat de trei braşoveni

sarmisegetuza1_20160311093242Profesorii Emil Poenaru, Cornel Samoilă şi Şerban Bobancu de la Universitatea din Braşov sînt autorii unicei teorii ştiinţifice care a reuşit să interpreteze corect calendarul de piatră al dacilor Calendarul de la Sarmizegetusa este unul dintre cele mai precise instrumente de măsurare a timpului din antichitate. Piesele care îl compun, pietre sau buşteni, au anumite semnificaţii, desluşite abia după 2.000 de ani, de trei cercetători braşoveni. Emil Poenaru, Cornel Samoilă şi Şerban Bobancu de la Universitatea din Braşov au reuşit să spargă „codul dacic“. Mai precis, au descifrat rostul fiecărui stîlp din acest complex megalitic, reuşind astfel să citească misteriosul calendar astronomic. Aşa am aflat că dacii calculaseră mai precis decît mayaşii lungimea anului, diferenţa dintre anul dacic şi cel antropic fiind de numai 0,000001 zile. Lespezile şi stîlpii antici, care înseamnă zile, săptămîni, ani şi secole dacice (de altă durată decît cele cunoscute), i-au condus pe braşoveni la concluzia că strămoşii noştri au reuşit să stocheze la Sarmizegetusa informaţii de astronomie, matematică, trigonometrie extrem de exacte care, odată înţelese, nu doar că măsoară timpul, dar aruncă o privire şi în viitor.

Mesajul dacic, desluşit de trei profesori

Dacii au măsurat timpul cu ajutorul unui calendar care indica timpul, dar servea şi la îndeplinirea ritualurilor religioase. Erau astronomi pricepuţi. Au făcut măsurători pe stele, utilizînd coordonate orare, şi nu orizontale, aproape de nivelul mării, aşa cum procedau, de exemplu, egiptenii. Sarmizegetusa, capitala regatului dac, cel mai amplu complex de locuire dacică, a fost construită la mijlocul sec. I î.Hr. şi cuprindea în perimetrul său cetatea, zona sacră şi aşezarea civilă. Calendarul de la Sarmizegetusa este unul în aer liber, pentru a nu ascunde Soarele, venerat de daci. Găsim aici un soare de andezit, cu un diametru de 7,1 m, avînd în centru un disc de 1,5 m diametru. Se pare că ajuta la stabilirea orei exacte a meridianului locului. Dar calendarul este compus din mai multe grupuri de piese, constituind două sanctuare rotunde şi două patrulatere. Acest complex a atras atenţia profesorilor braşoveni Emil Poenaru, Cornel Samoilă şi Şerban Bobancu, care au publicat în revista „Magazin istoric“ (nr. 123-124, iunie 1977) o teorie care a buimăcit lumea ştiinţifică, dar care a elucidat o enigmă veche de 2.000 de ani. Practic au reuşit să citească ceasul pe imensul calendar dacic. Concluziile lor au rămas valabile pînă în ziua de azi. read more

Originea cuvintelor „român” și „România”

SarmisegetuzaDacă întrebi românii de unde provine cuvântul „român” sau „România”, majoritatea ar răspunde că acest cuvânt provine de la Roma sau de la romani.

Greşit!

Român sau România provine de la cuvântul „Arman”, sau „Armis”, adică de la zeul Hermes, pomenit în mitologia greacă de atâtea ori. Grecii au preluat mai toate zeitățile de la traci şi daco-geți. read more

Sala Inregistrarilor aflata sub Sarmizegetusa

mistere-450x250Sala Inregistrarilor aflata sub Sarmizegetusa: acolo se gasesc carti din metal, cristale si aur monoatomic vechi de mii de ani

Istoria Romaniei este una complexa, iar asta n-o spunem noi, ci au spus diversi istorici, arheologi, lingvisti, savanti si oameni de cultura straini, care de-a lungul deceniilor si nu numai au studiat Romania, acordandu-i o deosebita atentie. Chiar si descoperirile de ultima ora, cele oficiale, sunt in masura de a schimba istoria lumii. read more

Aurul strămoşilor noştri a salvat Roma de la colaps. Traian a jefuit comoara dacilor ascunsă sub râul Sargeţia

646x404Legenda comoarei dacilor are peste două milenii vechime. Cel care a vorbit în repetate rânduri despre aurul ascuns pe teritoriul actual al ţării noastre a fost Herodot din Halicarnas, cel considerat drept „părintele istoriei“.

Primul care a încercat să captureze aurul strămoşilor noştri a fost regele persan Darius. În anul 514 î.H. a organizat o expediţie, la finalul cărei nu a reuşit să găsească bogăţiile mult râvnite şi nici să-i învingă definitiv pe geţi. read more

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén