Tag: supermarketuri

Producătorii români, cer SUPERMARKETURILOR să le înlocuiască cu una UNICĂ,

132258Producătorii români care își vând produsele în marile lanțuri comeciale sunt împovărați de numeroase taxe ce nu au legătură cu actul de comerț și care și prețul produselor sus, a afirmat joi președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru, potrivit Agerpres. “Taxe de deschidere magazin, taxe notariale, taxe de așezare la raft, taxe de publicitate, de apariție în acele pliante. Toate lucrurile astea nu fac altceva decât, pe de o parte, pentru produsele românești din industria agroalimentară românească, să fie la un preț la raft mai mare comparativ cu marca proprie a magazinului. (…) Dacă ar fi eliminate aceste taxe, s-ar constata de fapt o așezare a principiilor normale de comerț între vânzător și cumpărător”, a spus el. Potrivit estimărilor acestuia, prețul la raft ar putea să scadă cu 5%, ceea ce ”ar fi de bun simț”. Măsura este sprijinită de către Asociația Română a Cărnii (ARC), care afirmă însă că această campanie de reducere a taxelor de raft trebuie privită doar ca un parteneriat între producători și marile lanțuri de magazine. “Campania de reducere a taxelor de raft este binevenită, dar trebuie privită ca un parteneriat bine construit pe baze reale între producători și marile lanțuri de magazine. Noi trebui să fim parteneri cu toți jucătorii de pe piața din România atât în relația dintre producători, cât și cu marile lanțuri de magazine”, a spus directorul executiv al ARC, Vladimir Mănăstireanu. În acest context, se dorește perceperea unei taxe unitare pentru listarea în marile lanțuri de magazine, dar care să nu includă toate taxele actuale. “Absolut toți producătorii români vor să se listeze în marile lanțuri de magazine, pentru că sunt volume mari de vânzări și o marjă de profit vine din acest tip de comerț. Pe lângă comerțul tradițional, acesta poate să reprezinte și peste 50% din cifra de afaceri a unui producător, însă trebuie să recunoaștem că există taxe foarte mari practicate de magazine și ele trebuie să fie reale, atât din punct de vedere al celor care cumpără marfa din raft, cât și al producătorului. Suntem de acord cu perceperea unei taxe unitare pentru listare, dar nu exagerată, pentru că până la urmă diferența de calitate, de produs și de marcă o face cumpărătorul”, a mai spus Mănăstireanu. sursa si foto:  http://www.activenews.ro

Cum pleacă din țară banii românilor. Care este costul prețurilor mici din hipermarketuri? (III)

127979Sub aparenta scădere a prețurilor după apariția hipermarketurilor se ascund pierderea de locuri de muncă și închiderea micilor afaceri din retail,reducerea calității produselor comercializate, salariile mici și descurajarea sindicalizării, reducerea producției autohtone în dauna celei din import,sufocarea traficului urban. Apariția rețelelor de magazine din “comerțul modern”, cum le place patronilor de hipermarketuri să se alinte, și creșterea lor rapidă până la dominarea retailului autohton presupune o serie lungă de dezavantaje ascunse abil sub aparența scăderii prețurilor. Cu numai 1,1% din totalul magazinelor de pe piață și 25% din suprafața de vânzare, cele 12 rețele mari de retail cumulau încă de la finalul anului 2013 jumătate din cifra totală de afaceri a pieței de retail (comerț modern și comerț tradițional), potrivit unui studiu Vektor Marktforschung, iar în acest moment au deja partea leului. Românii lăsau în 2015 în hipermarketuri o treime din bugetul lor pentru alimente și produse de îngrijire personală și a locuinței (evident, ponderea este mult mai mare în zona urbană, n.n), fiind în fruntea clasamentului din Europa alături de țări ca Franța și Rusia, așa cum arată un studiu Planet Retail. Dincolo de succesul de suprafață sunt însă și dezavantaje evidente. Există destule studii în străinătate (vezi unul aici) care demonstrează că apariția unui hipermarket duce în mod real la pierdere de locuri de muncă în zonă (în cazul analizat la 10 locuri noi de muncă create se pierdeau 14 locuri de muncă existente) și nu la reducerea șomajului. Destul de curând micile afaceri, confruntate cu presiunea prețurilor mai mici din hipermarketuri obținute prin puterea mai mare de negociere cu producătorii, vor fi forțate să se restrângă sau să își închidă porțile. În cazul României, tendința poate fi chiar mai pregnantă având în vedere că hipermarketurilor li s-a permis să ocupe locații chiar în mijlocul orașelor, contribuind în plus la sufocarea traficului urban pe langă pulverizarea micului comerț stradal. Succes asigurat din start, cei dispuși să cumpere din hipermarket găsind oferta la 2 pași de casă, fără să mai fie nevoie să se deplaseze în afara orașului sau la o extremitate a sa cum se întâmplă în străinătate. Mai multe despre efectele negative ale hipermarketurilor constatate prin alte părți găsiți aici.  Un alt aspect mai puțin vizibil dar foarte palpabil al prezenței hipermarketurilor este reducerea calității produselor comercializate. Producătorii sunt supuși unei presiuni draconice pentru reducerea prețurilor, sufocați cu tot soiul de taxe suplimentare pentru promovare (de raft, de poziționare, de pliant, etc) și în consecință aceștia vor dori să se revanșeze cumva. Iar singurul lor debușeu este calitatea produsului care va semăna tot mai puțin cu cea inscripționată pe etichetă. Riscurile sunt mici-controalele OPC/ANPC rare iar amenzile relativ modeste-astfel încât consumatorii plătesc din plin cu propria sănătate pentru prețurile aparent mici din hipermarketuri. Sare în ochi de asemenea reprezentarea foarte slabă a vânzărilor accelerate (vânzări cu discount pentru produsele ajunse în pragul expirării) spre deosebire de varianta occidentală a hipermarketurilor autohtone. Una dintre explicații este că în destule cazuri se reciclează…doar eticheta, o alta fiind alegerea hipermarketurilor să arunce respectivele produse în loc să le scadă prețul pentru a nu crea consumatorilor un reper fals de preț determinându-i să nu mai cumpere decât în apropierea acestuia. De altfel, există în prezent un proiect de lege depus la Senat (“legea anti-risipă”) care prevede ca magazinele și restaurantele să doneze alimentele care se apropie de termenul de expirare, dar sunt consumabile, către orfelinate, cămine de bătrâni sau spitale, inițiativa fiind menită să reducă risipa de alimente și să ajute ONG-urile cu rol social. Descurajarea productiei și producătorilor locali în dauna celor externi este încă un aspect neplăcut al prezenței rețelelor mari de retail. Și nu vorbim doar de produse fine precum salamurile scumpe și brânzeturile de fițe, vorbim de banalele legume care au început să vină din Belgia, Olanda, Franța sau Germania sub pretextul subțire că producătorii locali nu pot livra cantitățile cerute la standardele impuse. De fapt, e vorba de relațiile preferențiale cultivate în ani lungi de colaborare în țările de origine ale hipermarketurilor și de canale suplimentare de vânzare pentru produsele agricole străine puternic subventiontate la origine astfel încât ajung să concureze producătorii autohtoni. Acest fapt a fost sesizat într-un târziu de forurile legislative din România iar Senatul a adoptat în octombrie o lege care impune magazinelor din România (inițial în textul legii era vorba doar de hipermarketuri dar pasajul a fost ajustat pentru ca legea să nu fie atacată pentru discriminare) să vândă în proporție de cel puțin 51% carne, fructe și legume românești sub sancțiunea unor amenzi de 25.000-50.000 lei. Vezi aici.  În sfârșit, deși operează cu marje semnificativ mai mari de profit decât în țările de origine, mult mai așezate în zona de retail, hipermarketurile din România își plătesc angajații prost, în vecinătatea salariului minim pe economie în multe cazuri, descurajând simultan orice asociere care să pună sub semnul întrebării politica salarială. Sindicatele sunt slabe atunci când li se permite totuși să existe. Vezi aici. Altfel, salariul minim pentru un angajat Kaufland în Germania este de 10 euro pe ora, o suma pe care un angajat din Kaufland România o câștigă într-o zi după cum reiese de aici. sursa si foto:  http://www.activenews.ro

Fiscul hărțuiește companiile românești, în timp ce de multinaționale nu se atinge deloc!

131980În urmă cu o săptămână a avut loc la Brașov un seminar al oamenilor de afaceri organizat de Ziarul financiar. Au participat aproape 250 de oameni, cei mai mulți fiind antreprenori sau manageri români, iar tema principală a dezbaterilor a fost starea capitalului privat românesc în 2016. Conform celor mai recente date centralizate despre economia României, la nivelul anului 2014, dintr-o cifră de afaceri totală de 1.088 de miliarde de lei pentru 461.000 de companii cu activitate, 509 miliarde de lei au fost realizate de firmele private românești (423.000 de companii), cu 2,4 milioane de salariați, iar 536 mld. lei de companiile străine (38.000 de companii), cu 1,18 milioane de angajați. Deși companiile străine au avut o cifră de afaceri mai mare, rezultatul lor net raportat (profit minus pierderi) a fost de minus 2 miliarde de lei. De partea cealaltă, companiile românești au raportat un rezultat final pozitiv de 14 miliarde de lei (profit de 33 de miliarde de lei, pierderi de 19 miliarde de lei). Guvernul României protejează multinaționalele prin toate formele, în timp ce antreprenorii și companiile românești sunt lăsați de izbeliște, cu toate că au responsabilitatea unui număr dublu de angajați. Ajutoarele de stat se duc către multinaționale pentru că statul subvenționează crearea de locuri de muncă și plata unor impozite și taxe pe forța de muncă, în timp ce firmele românești nu beneficiază de acest tip de ajutor. Este unul din motivele pentru care la nivelul întregii țări multinaționalele au putut să plătească un salariu mediu net la nivelul 2014 de 1.972 de lei, în timp ce firmele românești, de numai 1.034 de lei. Acest lucru face ca angajații români să prefere să lucreze în multinaționale, iar companiile românești să fie a treia opțiune, pentru că prima opțiune este să lucrezi în companiile de stat. Mai mult decât atât, fiscul hărțuiește continuu companiile românești, în timp ce de multinaționale nu se atinge deloc, spune Marcel Bărbuț, proprietarul AdePlast. “Sunt multinaționale care au pierderi de două ori mai mari decât profitul net și nimeni nu ia nicio măsură, să meargă să-i întrebe de ce au pierderi, când alții în piață nu au.” În România, primul lucru la care se gândesc guvernanții este cum să susțină multinaționalele, nu să dea comenzi companiilor românești, unde valoarea adăugată rămâne în țară, nu pleacă afară. Ce se va întâmpla când o parte din multinaționale vor pleca din România pentru că majorarea salariilor nu mai justifică prezența lor aici? sursa si foto:  http://www.activenews.ro

EXPANSIUNE! BERD finanțează peste 300 de supermarketuri pentru a se deschide în România!

131493Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a obținut un împrumut sindicalizat de 177 de milioane de lei (circa 40 de milioane de euro) de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) si Raiffeisen Bank, pentru a-și extinde agresiv rețeaua, cu cel puțin o sută de supermarketuri în fiecare din următorii trei ani, adică 300 de magazine. Este vizat inclusiv mediul rural prin intermediul formatului Profi Loco. Rețeaua Profi are deja 382 de magazine în 181 de localități și peste 9.500 de angajați, astfel că planul anunțat joi prevede aproape dubllarea rețelei în următorii trei ani. Profi este unul dintre cele mai mari lanțuri de comerț pe piața supermarketurilor, unde concurează cu rețeaua Lidl din grupul german Lidl & Schwarz, Mega Image aparținând grupului belgian Delhaize, Carrefour Express din grupul francez Carrefour și magazinele Penny Market aparținând grupului german Rewe. Această expansiune va duce la dispariția multor magazine mici, care nu vor putea face față concurenței agresive. Este și o lovitură aplicată producătorilor români, care nu reușesc să își vândă marfa în acest tip de magazine, marii retileri preferând să lucreze cu producători din țara de origine. SURSA SI FOTO: http://www.activenews.ro

Protectia Consumatorilor apara SUPERMARKETURILE, NU CUMPĂRĂTORII

bonuri_fiscale_003-290x300Între consumatorii simpli și marile lanțuri de magazine, Autoritatea pentru Protecția Consumatorului (ANPC) alege să protejeze imaginea supermarketurilor. Cei care pierd zilnic sunt clienții. Ei nu pot afla dacă au fost înșelați la cântar, nici măcar atunci când marii comercianți sunt sancționați oficial. Câștigă astfel doar corporațiile, a căror imagine este protejată sistematic de funcționarii ANPC. read more

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén