Legea care i-a scos în stradă pe ciobani e o lege chinuită, adusă pe lume cu forcepsul. „Ȋn forma transmisă la promulgare cuprinde 63 de modificări și completări asupra unei legi care conține numai 58 de articole”, se spune în cererea de reexaminare a legii, făcută de președintele României în luna martie a acestui an.Proiectul legislativ, depus la Camera Deputaților încă din 18.02.2013, se afla de doi ani în chinurile facerii. Ȋn septembrie 2013, inițiativa fusese respinsă de către Senat. Apoi, ea a ajuns la Camera Deputaților care, mai mărinimoasă, a plimbat-o prin comisii, pentru avize și amendamente, ținând-o astfel, artificial, în viață.
Legea nr. 149/2015 privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 e o lege cu dedicație, având un target restrâns. Nu vorbim despre pensii, asigurări de sănătate sau despre educație, vorbim despre o activitate în care niște indivizi găsesc plăcere, alergând după sălbăticiuni, pentru a le ucide. Ȋn general, indivizii cu astfel de pasiuni fac pare din cercuri înalte și restrânse. Să ne amintim doar de vânătorile organizate de Țiriac pe domeniul de la Balc. Nu ne putem pune în calea fericirii acestor oameni. Decât dacă, în lăcomia lor, fericirea lor înseamnă nefericirea noastră.
Amendamentul introdus de Atilla-Béla-László Kelemen
Cel mai probabil, această lege este plină de dedicații. Ȋn cererea de reexaminare a ei făcută de președintele României se atrăgea atenția că unul dintre articole, ce prevedea că „autorizația de vânătoare acordă un drept de servitute vânătorului” pe orice teren, încalcă dreptul la proprietate prevăzut de Constituție.
Ȋnsă proiectul legislativ, în forma lui inițială, nu prevedea nici acest drept de servitute și nici interzicerea pășunatului. Legea fusese fezandată la Camera Deputaților, după ce ea a fost respinsă de către Senat și a primit apoi avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. După aceste înfrângeri, s-a întâmplat un fel de înfrățire a intereselor, pentru ca legea să treacă puntea. Ȋn februarie 2014, proiectul legislativ a fost trimis la Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu din Camera Deputaților, pentru un raport suplimentar comun. Patru luni a zăcut proiectul legislativ la cele două comisii, până în iunie 2014, când s-a ajuns la un consens asupra amendamentelor.
Așa cum spuneam, în forma sa inițială, proiectul legislativ nu pomenea nimic despre interzicerea pășunatului. Art.23, lit. c) prevedea că se interzice „tulburarea liniștii faunii cinegetice în perioada de înmulțire și creșterea puilor”. Modificarea prin care se interzice pășunatul a fost făcută în raportul suplimentar comun semnat, la 24 iunie 2014, de Atilla-Béla-László Kelemen, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, dar și al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, și de Carmen Ileana Moldovan, președinte al Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaților.
sursa si foto: http://www.activenews.ro