Transgaz a semnat in 9 septembrie 2016, la Budapesta, un contract de finanțare de aproape 180 de milioane de euro, pentru construirea unei conducte europene de transport gaze. Într-un comunicat de presă festivist, Transgaz vorbește de stadii avansate ale proiectului – obținerea avizelor de mediu și încheierea acordurilor cu proprietarii. Ce nu spune Transgaz e că, de fapt, proiectul inițiat în 2013 e în mare întârziere și pentru a recupera timpul astfel încât să se încadreze în termenele proiectului – începerea construcției anul viitor și finalizarea conductei în 2020 – legile românești trebuie încălcate în mod grosolan în picioare, fie că e vorba de apărarea drepturilor de proprietate, fie de legile naționale și internaționale privind protecția mediului, a terenurilor agricole și a pădurilor, a ariilor protejate, a patrimoniului cultural. În acest sens, la începutul acestei luni, la Camera Deputaților a ajuns un proiect de lege asemănător pe alocuri și din unele puncte de vedere chiar mai distructiv și mai cinic decât celebra lege specială pentru Roșia Montană, care a scos zeci de mii de oameni în stradă în toamna anului 2013. Parcă în mod preventiv, în forma inițială a proiectului de lege se prevăd intervenții speciale ale Jandarmeriei împotriva celor care, la o adică, s-ar opune aplicării normelor abuzive ale acestei legi! În disperare de cauză, după ce în luna iunie Senatul a respins printr-un vot covârșitor acest proiect de lege aberant, lobby-ul Transgaz a forțat adoptarea legii prin Ordonanță de Urgență. Avizele nefavorabile pe bandă rulantă venite de la ministere au făcut să cadă varianta OUG. Proiectul de lege a plecat însă avizat favorabil de la Guvern (cu mențiunea asumării amendamentelor propuse) și, în două săptămâni, ar putea intra deja pe ordinea de zi la dezbaterea și votul în plen al Camerei Deputaților, care e și cameră decizională. Chiar dacă amendamentele Guvernului ar rezolva (dacă ar fi adoptate) câteva din problemele majore ale legii, unul dintre ele ridică miza uriaș. Inițial, proiectul de lege se referea doar construcția gazoductului BRUA. Dacă se acceptă primul amendament al Guvernului,excepțiile, derogările și abuzurile ar viza toate proiectele legate de gazele naturale declarate ca fiind ”de importanță națională”. Inclusiv proiectele de explorare și exploatare a gazelor naturale! Aviz frackiștilor!
Varianta cea mai sinistră e cea în care legea s-ar adopta combinând ce e mai prost în varianta inițială cu amendamentul Guvernului că modificările nu privesc doar Proiectul BRUA, ci toate proiectele care vor fi declarate „de importanță națională” din domeniul gazelor naturale! Asta în condițiile în care, oricum, și Proiectul BRUA, care trece prin 11 județe, 7 arii naturale protejate și taie în două un sit UNESCO (!) ar fi prea destul.
Ce spune un comunicat de presă. Pe scurt
Managementul Transgaz va semna pe 9 septembrie, la Budapesta, contractul de finanțare pentru grantul de 179,4 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (Conducta BRUA), se arată intr-un comunicat al companiei. Proiectul BRUA este unul strategic la nivel european. Este estimat la 547,4 milioane de euro, termenul de finalizare fiind 2020.
În acest caz ar fi necesară construcția unei conducte de 528 km pe traseul Podișor-Corbu-Hațeg-Horia și a trei stații noi de comprimare. În acest moment se află în faza de obținere a acordurilor și avizelor de mediu și încheierea acordurilor cu proprietarii terenurilor pe unde va trece gazoductul, informează Transgaz. (sursa aici).
Ce NU spune comunicatul de presă. Pe scurt
1. Proiectul BRUA a fost lansat în 2013 și pentru a fi finalizat până în 2020, construcția ar urma să înceapă anul următor. După mai mulți ani în care a bătut pasul pe loc, proiectul ar urma să intre în ”procedură de urgență”, pe motiv că altfel s-ar pierde finanțarea europeană, ba, mai mult, România ar risca și-un infrigement din cauza asta.
2. Sub imperativul acestei ”urgențe” (mai exact pentru a recupera din întârziere) în luna februarie a acestui an a fost depus la Senat un proiect de lege asemănător în foarte multe privințe cu cel care a scos zeci de mii de români în stradă în toamna lui 2013, pentru Roșia Montană. Excepții, derogări speciale, exproprieri mascate sub forma instituirii unor drepturi de servitute, încălcări ale regimului de protecție a ariilor protejate etc. (a se vedea mai jos). Legea a fost respinsă în această vară, pe 27 iunie 2016, de Senat, cu 12 voturi ”pentru”, 67 ”împotrivă” și 5 abțineri. Cameră decizională este, însă, Camera Deputaților. (aici proiectul depus și respins de Senat).
3. Pentru a rezolva problema, s-a format un grup interministerial + Transgaz, al cărui scop a fost elaborarea unei Ordonanțe de Urgență cu dedicație pentru această conductă. După ce proiectul de OUG a primit avize negative din partea mai multor ministere (detalii mai jos), s-a renunțat la această variantă. Conform surselor RC, varianta OUG ar fi căzut în urma opoziției reprezentanților Ministerului Justiției, care nici nu au participat la lucrările grupului interministerial, și care au atras atenția că numeroasele excepții și derogări privind dreptul de proprietate nu pot fi impuse printr-o OUG. Guvernul Cioloș a emis însă un punct de vedere asupra proiectului. Acest punct de vedere este pozitiv, în condițiile respectării unei liste de amendamente (punctul de vedere al Guvernului și amendamentele propuse aici).
4. Pe 1 septembrie 2016, proiectul cu punctul de vedere al Guvernului a fost prezentat Biroului Permanent al Camerei Deputaților, care a respins procedura de urgență solicitată de inițiatorii legii. Cu toate acestea, termenul de depunere al amendamentelor este 13 septembrie 2016, iar raportul Comisiilor de Industrii, respectiv Juridice are ca termen 22 septembrie, dată după care ar putea intra oricând la vot.
5. Președintele Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților este Iulian Iancu. Iulian Iancu este și inițiator al acestui proiect de lege. Susținător al proiectului RMGC de la Roșia Montană și al exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică, Iulian Iancu este pus sub acuzare în dosarul fostului judecător CCR și parlamentar Toni Greblă. Toni Greblă este unul dintre cei doi inițiatori ai primului proiect de expropriere în interes privat, cu dedicație pentru Roșia Montană, proiect asemănător din multe puncte de vedere cu actualul proiect de lege.
6. ”Coincidențele” nu se opresc aici. Expertul care a realizat Studiul de Evaluare Adecvată (necesar în vederea primirii avizului de mediu) pentru proiectul Conductei BRUA este Sergiu Mihuț, evaluatorul ”de serviciu” al unei liste interminabile de proiecte controversate. Evident, a susținut și proiectul minier de la Roșia Montană, a efectuat studii pentru microhidrocentrale care au dus România în situație de infregement și, printre altele, este, din această vară, condamnat penal în primă instanță (detalii despre Sergiu Mihuț aici, aici și aici).
7. Printre multiplele probleme ale proiectului legislativ se numără și prevederea care ar permite unui operator privat să apeleze la Jandarmerie, în lipsa vreunei hotărâri judecătorești de executare silită, împotriva proprietarilor care s-ar opune prevederilor abuzive ale legii. Primii care au sesizat aberația acestei prevederi legale au fost chiar reprezentanții Ministerului de Interne (vezi mai jos).
Conform Studiului de Evaluare Adecvată realizat chiar pentru Proiectul BRUA, un șantier de amplasare a unei conducte de gaz arată ca în imaginea de mai sus. Adăugați drumurile de serviciu necesare pentru excavatoare, buldozere, camioane etc. Toate acestea tăind în două, pe o lungime de peste 50 de kilometri, Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului! Arie care doar ce a avut șansa, la sfârșitul anului trecut, să devină sit UNESCO! Și mai gândiți-vă la asemenea lucrări prin alte zone de protecție integrală din alte arii protejate… Sau gândiți-vă că toate acestea se întâmplă pe terenul oricăruia dintre voi și că nu aveți cum să vă împotriviți ori măcar să puteți negocia despăgubirile pentru astfel de distrugeri. Iar dacă încercați să vă împotriviți, Jandarmii vă așteaptă cu bulanul și duba!
Ce NU spune comunicatul de presă. Ceva mai pe larg
Subiectivismul/arbitrariul stabilirii proiectelor ”de importanță națională”. Inițial, proiectul de lege se referea strict la Conducta BRUA. În varianta cu amendamentele Guvernului, proiectul de lege nu mai vizează doar acest gazoduct, ci toate ”proiectele de importanță națională din domeniul gazelor naturale”. Așadar, excepțiile, derogările și prevederile speciale ale acestei legi se vor aplica oricăror proiecte declarate ”de importanță națională”. ”Importanța națională” a unui proiect se poate stabili printr-o simplă Hotărâre de Guvern. Experiența ultimilor ani este plină de exemple în care această sintagmă a fost folosită arbitrar, pentru a acoperi abuzuri evidente.
Lege aplicabilă inclusiv proiectelor de explorare și exploatare a gazelor! Din nota de fundamentare a inițiatorilor legii aflăm că în România ar fi 16 proiecte din care face parte și BRUA, care, la o adică, ar beneficia de toate prevederile derogatorii ale noului act normativ. În forma inițiatorilor, legea ar fi constituit un precedent pentru proiecte de transport al gazelor naturale. În forma amendată de Guvern, adică având titlul ”Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale”,prevederile legii s-ar putea aplica oricărui proiect privitor la gazele naturale, inclusiv celor de explorare și exploatare, prin simpla lor declarare ca fiind ”de importanță națională”. Unele prevederi din proiectul de lege fac trimitere expresă la construirea conductei. Cele care nu fac acest lucru s-ar putea aplica oricărui proiect, inclusiv celor de explorare și exploatare a gazelor.
Încălcarea drepturilor de proprietate și eludarea legislației exproprierilor. Proiectul de lege prevede instituirea unor drepturi de servitute, atât asupra terenurilor necesare conductei, cât și asupra terenurilor necesare în faza de construcție. Având, practic, un caracter permanent (în Studiul de Evaluare Adecvată se arată expres că ”durata de exploatare a obiectivelor este estimată a fi nelimitată în timp”), instituirea așa-ziselor servituți asupra terenurilor peste care va suprapune conducta reprezintă, în fapt, exproprieri mascate. Scopul mascării exproprierilor sub forma instituirii servituților este eludarea legislației restrictive din domeniu. Acest lucru este recunoscut, de altfel, chiar și în motivarea proiectului legislativ!
Încălcarea regimului de protecție a ariilor naturale protejate. Proiectul BRUA are o lungime de 528 de km prin România, străbătând 11 județe. Pe o lungime de aproape 25 de km, conducta se va suprapune cu 7 (șapte) situri Natura 2000. De asemenea, pe o lungime de 51,744 de km, conducta va străbate un site UNESCO – Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului! Pe alte zeci de kilometri, conducta se va afla în imediata proximitate a altor cinci arii naturale protejate (la distanțe de cel mult câteva zeci de metri în multe cazuri). De asemenea, conducta va traversa și zona monumentului istoric Sarmizegetusa (coridorul Rusca Montană – Țarcu – Retezat). Adoptarea proiectului de lege ar permite amplasarea conductei inclusiv în zonele cu protecție integrală din ariile protejate – adică tocmai în acele zone din ariile protejate în care activitățile industriale sunt INTERZISE (nu vă lăsați înșelați de ideea că ”e doar o conductă” – activitățile/șantierul legat de amplasarea ei pot distruge definitiv sau pe perioade de zeci sau sute de ani o zonă de protecție integrală!).
Harta Proiectui BRUA (sursa – Studiul de Evaluare Adecvată depus la ANPM)
Ariile protejate prin care ar urma să treacă gazoductul BRUA, conform studiului realizat de Sergiu Mihuț: ROSCI0063 Defileul Jiului; ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest; ROSCI0138 Pădurea Bolintin – lungimea tronsonului suprapus; ROSCI0236 Strei-Hațeg; ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană-Țarcu-Retezat; ROSCI0385 Râul Timiș între Rusca și Prisaca; ROSPA0106 Valea Oltului Inferior;
Arii naturale protejate de interes național: Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” – lungimea tronsonului suprapus: 51.744km (Geoparcul Dinozaurilor este, din noiembrie 2015, sit UNESCO, dar fiind și înainte de asta în categoria ariilor de interes internațional – nota RC)
De asemenea, traseul conductei este situat limitrof unor arii naturale protejate, după cum urmează:proximal (30-50m) față de ROSCI0296 Dealurile Drăgășaniului; proximal (63m) faţă de ROSCI0087 Grădiştea Muncelului – Cioclovina; proximal (65-142m) pe o lungime de aproximativ 2500m față de Parcul Național Defileul Jiului; proximal (670m) față de situl ROSCI0109 Lunca Timișului; proximal (109m) față de situl ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina;
ATENȚIE, derogările și încălcarea regimului de protecție din ariile naturale protejate nu se referă doar la cele 7 Situri Natura 2000 și situl UNESCO Geoparcul Dinozaurilor vizate de Proiectul BRUA, ci orice arie naturală protejată peste care s-ar suprapune în viitor traseul altor conducte ori proiecte ”de importanță națională” din domeniul gazelor!
Încălcarea regimului de exploatare a pădurilor și de scoatere temporară sau definitivă din circuitul agricol și/sau forestier a unor terenuri agricole/păduri (vezi avizele negative ale ministerelor Agriculturii și Mediului).
Autorizarea tacită (!) a unor construcții (vezi mai jos).
Apelarea inițiatorului de proiect (a Transgaz-ului în cazul de față) la Jandarmi împotriva proprietarilor care s-ar opune abuzurilor prevăzute în prezentul proiect de act normativ.
***
Motivele ministerelor care au avizat negativ (avizul negativ privea adoptarea legii prin OUG)
(mai jos sunt doar câteva fragmente din motivațiile ministerelor care au dat avize negative; aici – click – găsiți, în format .pdf, motivările integrale, răspunsul Transgaz la aceste observații, aici)
Ministerul Mediului: ”(…) Proiectul de act normativ promovează dezvoltarea unui sector, prin realizarea obiectivului prezentat, pe cheltuiala sau în detrimentul altor sectoare”.
”se impune eliminarea mențiunii că este permisă dezvoltarea proiectelor de importanță națională în zonele de protecție integrală”
”obligațiile privind respectarea legislației Uniunii Europene și Naționale în domeniul protecției mediului sunt practic inexistente”.
Ministerul Agriculturii: ”aprobarea scoaterii din circuitul agricol nu poate fi supusă procedurii aprobării tacite”
Ministerul Finanțelor: ”prevederile proiectului Ordonanței de Urgență conduc la creșterea cheltuielilor bugetului de stat, și implicit a deficitului bugetului de stat”.
”din punct de vedere economic opinăm pentru exproprierea terenurilor proprietate privată pe care sunt amplasate conductele de transport al gazelor naturale”.
Ministerul Transporturilor: ”Ministerul Transporturilor nu poate emite un punct de vedere favorabil asupra proiectului de act normativ, deoarece acesta conține prevederi care vor afecta activitatea de dezvoltare a proiectelor de investiții în domeniul feroviar, precum și modul în care se dispune de zona de siguranță și protecție”.
Ministerul Dezvoltării Regionale: ”Măsura autorizării tacite a construcțiilor reprezintă o subminare a autorității administrației publice competente să autorizeze construcțiile”
Ministerul de Interne: arată că sprijinul Jandarmeriei (împotriva proprietarilor care s-ar împotrivi prevederilor acestei legi) se poate face doar la solicitarea executorului judecătoresc și doar în situația existenței unei hotărâri judecătorești de executare silită, nicidecum la solicitarea inițiatorului proiectului (conductei – n.RC)
***
sursa si foto: http://www.expunere.com/
