Tag: guvernul Ciolos

Guvernul Ciolos a aprobat, BANII pentru romanii care se intorc in tara si deschid o afacere

ciolos21-600x300-600x300Romanii din strainatate care vor sa se intoarca in tara vor primi un grant de pana la 40.000 de euro pentru a-si deschide o afacere, potrivit unui program guvernamental lansat miercuri.

Ministerul Fondurilor Europene, impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni, au deschis miercuri apelul pentru Programul „Diaspora Start-up”, cu o alocare de 30 milioane euro din Programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020.

Astfel, cetatenii romani eligibili, care doresc sa isi infiinteze o companie, pot accesa fonduri in valoare maxima de 40.000 de euro si pot urma programe de formare antreprenoriala de tip e-learning, prin intermediul administratorilor de schema de antreprenoriat.

Sunt eligibili cetatenii romani cu varsta minima de 18 ani, care fac dovada rezidentei sau a domiciliului in strainatate de minim 12 luni si doresc sa infiinteze o afacere in Romania.

„Inca din februarie am cautat sa cream un program care sa atraga potentiali antreprenori romani care au deja experienta in strainatate. Am decis la nivel de Guvern sa implementam acest program cat mai repede, in aceasta toamna. Mizam pe o schema cu un buget total de 30 de milioane de euro din POCU (Programul Operational pentru Capital Uman — n. r.) prin care sa stimulam romanii din diaspora sa se intoarca prin investitii si antreprenoriat”, declarar in luna august Claudiu Vrinceanu, secretar de stat in Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA).

sursa si foto:  http://www.aktual24.ro

Cioloș declanșează cea mai ‘nebună’ operațiune a autorităților de până acum

ciolosBruxelles2Vor urma trei luni de foc, asa cum Romania nu a mai cunoscut poate de pe vremea epurarilor staliniste. Desigur, comparatia este una vadit fortata, ea referindu-se strict la cantitatea de functionari si demnitari ai statului roman care vor fi „executati” in septembrie, octombrie si noiembrie, ci nu neaparat la calitatea acestora. Mai ales ca, intr-adevar, aceasta operatiune pe care, cu riscurile de rigoare, premierul Dacian Ciolos si implicit guvernul tehnocrat si-o asuma, va incerca sa indrepte pe ultima suta de metri a acestei guvernari esecurile consemnate de DNA, SRI si alte structuri de forta ale statului roman.
Si care, in ciuda eforturilor depuse, si chiar, in unele cazuri, a unor excese de zel ce urmeaza sa fie judecate ulterior, nu au reusit sa duca la capat acea “curatenie” totala visata pentru “resetarea” din temelii a clasei politice, mediului de afaceri si societatii romanesti in genere. Pentru ca, dupa ce pana si spaima de “beciul domnesc” a trecut, cei catalogati drept marii corupti ai tarii isi pun averile la adapost prin Brazilia, Dubai sau Ghana, facand in acelasi timp alte si alte miliarde de euro, cu care sa traiasca in lux pana si stranepotii lor. Iar in acest moment zero, cand mai sunt trei luni pana la alegeri, niste alegeri care nu se stie ce vor aduce, Ciolos declanseaza cea mai “nebuna” operatiune a autoritatilor de pana acum. Asa ca mii de functionari, de la inalti demnitari pana la simpli directorasi din teritoriu vor fi schimbati intr-un iures ametitor.
Insa aceasta este doar partea “la vedere” a “marii epurari”. Pentru ca, de fapt, miza cea mare este “extragerea” din sistem, unul cate unul, a unor personaje precum Traian Halalai sau Ioan Hidegcuti, oameni apartinand unor grupari transpartinice extrem de influente. Iar pentru a le da acestora “sortuletele” jos, Ciolos se bazeaza pe mana sa dreapta, Dragos Tudorache. Cel care, deloc intamplator, a renuntat la salariul lunar de baza de 10.500 de euro de la Bruxelles, basca sporurile si deconturile aferente, pentru “maruntisul” care-i revine ca sef de facto al Cancelariei premierului. Numai ca, asa cum se intampla la romani, “calaul” lui Ciolos nici nu s-a apucat bine de treaba, ca deja se isca mari intrebari privind posibila deturnare a acestei operatiuni care se bucura de sprijinul marilor cancelarii occidentale.
Ca dupa cutremur
Trei luni, atata mai are la dispozitie Dacian Ciolos pentru a-si onora cuvantul dat ca va curata din temelii administratia romaneasca. Bineinteles, nu este vorba despre promisiunea facuta marilor partide politice pentru a obtine voturile necesare desemnarii, ci de cea paralela, facuta partenerilor strategici ai Romaniei, ca va duce la bun sfarsit ceea ce a inceput deja mult prea hulitul “binom” DNA-SRI. Iar strategia adoptata la Palatul Victoria pare sa se bazeze exclusiv pe elementul surpriza. Asa ca, in loc sa alerteze gruparile transpartinice cu inlocuiri pe banda rulanta, facute inca de la instalarea guvernului tehnocrat, Ciolos si oamenii sai de incredere se bazeaza pe “trei luni de foc”, ultimele din mandat, in care oricum nu mai au ce pierde. Si nici macar nu risca vreo motiune de cenzura, ca doar niciun lider politic nu se va face de ras fortand anticipatele cu cateva zile inainte de alegerile parlamentare organizate la termen. Asa ca, dupa cum se vorbeste deja tot mai insistent in sistem, in decembrie va fi ca dupa cutremur, cu prabusirea “fratiilor” transpartinice care de atata amar de vreme se afla la butoanele subterane ale fiecarei guvernari, indiferent de “culoarea” acesteia. Dar si cu mii de ”cadavre” politice care vor ramane dupa “executiile” in masa ordonate de catre Dacian Ciolos si indeplinite de catre Dragos Tudorache.
Pontistii, ca “sobolanii”
Dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, deja interminabilele “liste negre” sunt gata facute, ele fiind centralizate la Cancelaria lui Dragos Tudorache, cel recunoscut ca fiind omul de incredere al lui Dacian Ciolos. Si care trebuie sa puna in aplicare nu doar schimbarea tuturor directorasilor si sefuletilor de prin tara, dar mai ales planul care se refera la eradicarea “elitelor” racordate la gruparile politice. Ce-i drept, cel putin intr-o prima faza, s-ar parea ca este vorba de o operatiune echilibrata, in care vor fi sacrificati pe altarul tehnocratiei, in masura egala, oameni de la ambele mari partide. Cel putin asa arata iminentele schimbari din fruntea EXIMBANK a lui Traian Halalai, cunoscut drept omul lui Victor Ponta si cea de la sefia Fondului Roman de Contragarantare a lui Ioan Hidegcuti, un apropiat al lui Vasile Blaga. Personaje impotriva carora “National” a purtat campanii intregi de dezvaluiri si, drept urmare, nu putem decat sa salutam schimbarea lor. Dar, in acelasi timp, sa ne si intrebam cine sunt cei care vor fi adusi in locul lor, pentru a nu sari din lac in put. Oricum, este data ca sigura pornirea unei adevarate “vanatori” de pontisti, ce urmeaza a fi scosi “ca sobolanii” din functiile pe care le ocupa si in prezent. In vreme ce pierderile liberale se anunta  a fi oricum mult mai mici decat cele ale pesedistilor.

Evenimentul Zilei:

Independenţa Republicii Moldova a însemnat desprinderea de URSS. Aşa a fost gândit iniţial ca primul pas spre unire, spre reîntregirea neamului românesc prin lichidarea consecințelor anexei secrete a Pactului ruso-german. Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova faţă de URSS este relevantă şi astăzi pentru că statuează şi consacră glotonimul limba română – din pacate, nu şi etnonimul de român – şi pentru condamnarea Pactului Molotov- Ribbentrop din 23 august 1939. E de ştiut pentru istorie că, în noaptea precedentă adoptării Declaraţiei de Independenţă, documentul se numea Declaraţia de Reîntregire şi titulatura a fost modificată la cererea trimisului Preşedintelui Ion Iliescu, cel care semnase, cu nici o lună mai devreme, Tratatul de bază cu Uniunea Sovietică, cu nici o jumătate de an înainte de dizolvarea acesteia.
Independența față de URSS trebuie transpusă pe deplin în ruptura de fosta metropolă rusă şi orientarea strategică ireversibilă către Occident, Europa şi către România. Dealtfel, cu o zi mai devreme, vizita premierului Dacian Cioloş a marcat eliberarea primei tranşe de 60 milioane de euro din împrumutul rambursabil acordat de România, dar şi alocarea sumelor nerambursabile, în proiecte, de 5 milioane de euro pentru grădiniţe şi proiecte locale.
Însă ziua Independenţei la Chişinău, dincolo de nota festivist-statalistă pe care a dat-o organizatorul, ministrul Culturii, Monica Babuc, a fost marcată şi de marile prăpăstii create în societate şi în public, şi asta înainte chiar ca reformele angajate să înceapă să-şi producă efectele imediate costisitoare pentru orice guvernare. Deja întreaga festivitate a fost înconjurată cu mii de oameni protestatari, unii strigând „Hoţii” şi „Trădătorii” actualilor guvernanţi, alţii „Unire”. Iar asta în momentul în care au defilat alături de armata Republicii Moldova trupele României, Poloniei, Ucrainei, Lituaniei, Marii Britanii, SUA. O dovadă clară a orientării geopolitice angajate de ministrul Apărării, unionist, Anatol Şalaru.

Independența față de URSS trebuie transpusă pe deplin în ruptura de fosta metropolă rusă şi orientarea strategică ireversibilă către Occident, Europa şi către România. Dealtfel, cu o zi mai devreme, vizita premierului Dacian Cioloş a marcat eliberarea primei tranşe de 60 milioane de euro din împrumutul rambursabil acordat de România, dar şi alocarea sumelor nerambursabile, în proiecte, de 5 milioane de euro pentru grădiniţe şi proiecte locale.

În profundă evoluţie, societatea este pe deplin scindată pe falii majore: identitare – român/moldovean– parcă mult mai estompată decât acum 10 ani, geopolitice – Est contra Vest – cu Uniunea Europeană preluând conducerea în opţiuni pentru Uniunea Vamală – Uniunea Euro-asiatică, politice – pro şi contra oligarhul Plahotniuc, a „statului captiv” şi, mai nou, cu apariţia în prim plan parcă mai activă şi mai vizibilă a opţiunii unioniste. În prag de campanie electorală la Bucureşti şi Chişinău, situaţia ameninţă să devină principala preocupare a dezbaterilor, mai ales dacă se prefigurează un câştig al preşedinţiei de către pro-rusul Igor Dodon, ba chiar un tur doi în care opoziţia şi puterea pro-europeană, ambele fragmentate, să nu poată da un candidat în turul doi, şi să avem în Republica Moldova doi un al doilea candidat pro-rus, cel al Partidului Nostru.
În orice caz, în premieră, Campania electorală pentru alegerile generale din România va avea o prezenţă importantă, dacă nu dominantă, pe teme de politică externă, odată ce teme precum Republica Moldova şi orientarea sa politică, ameninţarea rusă, Turcia şi relaţiile strategice cu acest stat, problema refugiaţilor, reforma UE sau rivalitatea europocentrism franco-german versus euroatlanticism pro-american se vor manifesta, dacă nu vor domina, dezbaterea publică. Alături de tema corupţiei, deja destul de prăfuită şi fără capacitate de antrenare majoră, agenda ameninţă să se manifeste în mai mica măsură pe spaţiul economic sau al celebrelor promisiuni de infrastructură în transporturi, autostrăzi sau soluţii pentru capitalul autohton sau pentru agricultură.

 

PSD cere Guvernului Cioloş să facă într-o lună ce n-a fost Ponta în stare să facă în patru ani

media-144915672766086500Nu poate fi trecută cu vederea demagogia de care au şi început deja să dea dovadă unii lideri ai PSD, care nici nu au părăsit bine guvernarea şi îi cer premierului Cioloş să facă ceea ce Ponta a promis, însă nu a fost în stare să facă în patru ani cât a stat la guvernare.

De câteva zile, liderii PSD cer Guvernului Cioloş să promoveze de urgenţă legea salarizării unitare, uitând că aceste proiect de lege a fost îngropat de Guvernul Ponta prin majorări punctuale ale salariilor bugetarilor, îngreunând aplicarea sistemului de salarizare unitară.

Prin construirea bugetului de către Victor Ponta, cu un deficit bugetar de 2,95% din PIB, liderii PSD ştiu că nu există spaţiu fiscal pentru adoptarea acestei legi. Liderii PSD probabil că doresc ca noul guvern să cadă în capcana încălcării legislaţiei europene privind depăşirea limitelor deficitului bugetar şi intrarea României în procedura deficitului excesiv, cu riscul unor sancţiuni din partea Comisiei Europene.

Totodată, liderii PSD cer Guvernului Cioloş bani mai mulţi pentru realizarea proiectelor în infrastructura rutieră, sănătate, învăţământ, uitând să le spună românilor că Guvernul Ponta, în cei patru ani de guvenare, a tăiat constant banii pentru investiţii, sacrificând mii de locuri de muncă în sectorul privat. De exemplu, pe primele 11 luni din anul 2015, cheltuielile pentru investiţii au fost de 26 miliarde lei, faţă de 46,4 miliarde lei, cât a fost cuprins în bugetul pentru acest an.

Înainte de a-i cere premierului proaspăt învestit ceva, liderii PSD ar trebui să recunoască faptul că au preluat guvernarea în următoarele condiţii: o datorie publică situată la începutul anului 2012 la 34,2% şi un deficit bugetar de 1,9%, care permitea un spaţiu fiscal de 1% din PIB (până la un deficit maxim de 2,9%), adică peste 6 miliarde lei pe care Ponta i-a avut la dispoziţie, când a preluat guvernarea. Aşa a fost posibilă a doua reîntregire a salariilor bugetarilor cu 8%, în luna mai 2012, după prima reîntregire de 15% din anul 2011, realizată de Guvernul Boc.

În ce condiţii a lăsat PSD guvernarea şi în ce condiţii formulează liderii PSD noi pretenţii de la Guvernul Cioloş? În decembrie 2015 situaţia financiară a ţării arată astfel: o datorie publică de aproximativ 41% din PIB (în trei ani Guvernul Ponta a crescut datoria publică cu peste 95 miliarde lei, fără ca în urma acestei datorii să rămână vreun proiect), şi un buget pentru 2016 cu un deficit bugetar de 2,95% din PIB, în care nici măcar ANAF nu are încredere că a fost estimat pe venituri realiste. Nivelul uriaş la care a dus Guvernul Ponta datoria publică este deja peste procentul de 40%, procent considerat la limita sustenabilităţii atât de către instituţiile financiare internaţionale, de BNR şi de către marea majoritate a specialiştilor.

Ipocrizia liderilor PSD este fără margini, deoarece laudă bugetul lăsat de Victor Ponta, care cuprindea mai puţini bani pentru investiţii publice, în comparaţie cu bugetul prezentat de Guvenul Cioloş, iar măsurile de relaxare fiscală şi de creştere a salariilor nu erau garante că pot fi aplicate de la 1 ianuarie 2016, de guvernarea PSD. În schimb, Guvernul Cioloş garantează toate măsurile de relaxare fiscală şi de creşterea a salariilor, asigură cu peste 5 miliarde mai mulţi bani pentru investiţii, în comparaţie cu bugetul lăsat moştenire de Guvernul Ponta.

Liderii PSD ar trebui să manifeste mai multă responsabilitate în declaraţii şi să-şi asume greşelile din timpul guvernării, având în vedere că toate măsurile adoptate de Guvernul Ponta au fost bazate pe creşterea datoriei publice şi nu pe baza performaţelor guvernării.

sursa si foto:   http://www.stiripesurse.ro

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén