Tag: hidroelectrica

Un miliard de euro aruncat pe apa Dunării: Turbinele modernizate de la Porţile de Fier

Porțile-de-FIERO poveste care nu se mai termină niciodată: chiar şi la 18 ani de la atribuirea celebrului prim contract prin care firmei elveţiene Sulzer i se atribuia modernizarea hidrocentralei Porţile de Fier I, hidroagregatele nu funcţionează în parametri normali, iar Hidroelectrica trebuie să le oprească şi să le repare pe banii ei. Administratorul judiciar al companiei spune că va cere firme elveţiene banii, iar situaţia face obiectul mai multor procese internaționale, scrie economica.net.

“La HA 6 (hidroagregatul nr. 6 de la Porţile de Fier I -n.red) s-a constatat în ultima perioadă că nu mai poate fi exploatat în siguranţă, conform parametrilor asumați de către Contractor prin înțelegerea contractuală. (…) Contractorul a fost notificat cu privire la comportamentul HA 6 şi de asemenea a fost informat de faptul că situaţia este similară cu cea semnalată la HA 5 în anul 2008 (ce s-a datorat unei erori de proiectare a Contractorului). La HA 6 se constata că în funcţionarea la reţea la modificarea consemnului de putere în sensul creşterii acesteia, deschiderea rotorului turbinei nu urmăreşte consemnul dat. Având în vedere că în acest fel nu se mai respectă corelaţia dintre poziţiile aparatului director şi rotor, sistemul de automatizare comandă oprirea agregatului”.

Menţiunea apare în raportul pe luna noiembrie a administratorului judiciar al Hidroelectrica. Compania a informat firma Andritz Hydro (fost VA Tech, fost Sulzer – n.red.), cea care a retehnologizat centrala, despre aceste probleme. Elveţienii au răspuns că au fost îndeplinite toate garanţiile din contract şi au propus un program de teste, dar pentru care au cerut bani. Hidroelectrica a făcut testele şi reparaţiile cu un expert neutru autzorizat, cu respectarea programului propus de Andritz, dar compania spune că lucrările vor trebui plătite de elveţieni, iar funcţionarea grupului se face pe răspunderea lor.

“Andritz Hydro a fost informat că HA 6 urmează să fie redat în exploatare şi că acesta ramâne în responsabilitatea totală a Andritz Hydro; – referitor la lucrările de remediere a cavitaţiei ce au fost efectuate în cursul actualei retrageri din exploatare a HA 6, comisia de recepţia a lucrărilor a găsit neconformităţi grave ce au fost comunicate către Andritz Hydro prin adresa HEB-AHR-089. Scurtarea muchiilor anticavitaţionale la paletele de rotor nr. 31 si 34 ar putea să aibă implicaţii profunde şi în acest sens au fost programate investigaţii ulterioare” se mai arată în raportul administratorului judiciar.

Tot aici sunt stipulate şi problemele care au apărut la unul dintre hidroagregatele de la Porţile de Fier II, modernizate tot de Andritz. Hidroelectrica le-a transmis că există probleme dar elveţienii ar fi spus că, la fel, pot face o expertiză  tehnică a grupului, doar contra cost.

“Hidroelectrica a notificat Andritz Hydro în legatură cu scurgerile de apă tehnică de răcire de la HA 8 și de faptul că trebuie completat manual astfel încât să fie menţinută presiunea în circuit. Hidroagregatul se află încă în perioada de garanţie, prin urmare Contractorul trebuie să efectueze investigaţii şi să remedieze defectele. Contractorul răspunde prin adresa PDF_II EWR-F1136-HPF, în care neagă faptul că ar mai avea vreo răspundere din punct de vedere contractual privind acest subiect şi că este dispus să răspundă la solicitarea Hidroelectrica contra cost” se mai arată în raport.

Administratorul judiciar mai arată că în noiembrie 2015 a fost dispus un control la Porţile de Fier, în urma constatărilor referitoare la defecţiunile apărute după modernizarea din anii trecuţi. Iată câteva dintre ele:

“La hidroagregatul nr. 6 unde s-a constatat acum că paletele rotorice nu sunt identice se va verifica cum a fost posibil să se ajungă la această situaţie raportat la dispoziţiile obligatorii ale Contractului de Retehnologizare”.

“La hidroagregatul nr. 5, la oprirea din anul 2008, cand s-a rupt butonul manivelei s-a constatat şi existenţa unei cantităţi de bronz măcinat în butuc, bronz provenit din uzura bucşilor. Să se stabilească motivul pentru care nu s-a solicitat contractorului sa se repare pe propria cheltuiala  (…)”.

“La toate hidroagregatele retehnologizate s-au găsit cantităţi mari de bronz macinat în butucul rotoarelor. Comisia va analiza calitatea materialului (bronzului) raportat la documentaţia tehnică de execuţie a bucşilor de bronz din butuc. Acolo unde este posibil, se va verifica corectitudinea execuţiei bucşilor având în vedere faptul că există rapoarte de verificare a stării mecanismelor. Se va verifica calitatea bucşilor din mecanismele vechi, neretehnologizate atât în ceea ce priveşte execuţia şi uzura acestora dupa 35 de ani de funcţionare, cât şi în ceea ce priveşte calitatea materialului”.

Un contract din 1997

Contractul dintre elveţieni şi compania Hidroelectrica pentru modernizarea hidrocentralelor de la Porţile de Fier este unul dintre cele mai mediatizat din istoria postdecembristă. Contractul pentru modernizarea centralei de la Porţile de Fier I a fost atribuit, prin încredinţare directă, în anul 1997, pentru 150 de milioane de dolari. A fost ulterior suplimentat, la fel ca şi cel atribuit, ulterior, aceleiaşi firme, Sulzer/Va Tech, pentru modernizarea hidrocentralei de la Porţile de Fier 2, când de la 98 de milioane de dolari s-a ajuns la 200, potrivit relatărilor din presă. Trecând peste sumele mari, plătite printr-un contract acordat fără licitaţie, problemele tehnice au curs gârlă. Modificarea profilului palei de la rotor a generat probleme de cavitaţie (apa “muşcă” din metal şi îl deteriorează), capul de distribuţie s-a uzat nepermis de mult şi a fost schimbat la toate cele şase grupuri modernizate, deşi, anterior modernizării, în 30 de ani a fost schimbat o singură dată unul, din cauza uzurii. În mai multe rânduri, grupurile au fost oprite, pentru a putea fi reparate, ceea ce a provocat pierderi Hidroelectrica.

“Un grup de la Porţile de Fier I produce 150.000 de euro în fiecare zi. Pierderile pentru Hidroelectrica sunt astronomice în toţi aceşti ani, Porţile de Fier înseamnă jumătate din producţia Hidroelectrica”, ne-a declarant Remus Borza, administratorul judiciar, care a spus că, acum, din şase grupuri de la Porţile de Fier 1 funcţionează cinci.

“Modernizarea de la Porţile de Fier a costat, în total 1,1 miliarde de euro. După ce am plătit aceşti bani, ne-am trezit cu randamente mai proaste ale maşinilor decât înainte. La Porţile de Fier şi pe Oltul Inferior (contract atribuit tot celor de la Sulzer/VA Tech/Andritz – n.red.) retehnologizarea a costat 1,3 miloane de euro pe MW, pentru că au fost acele contracte date cum au fost date. La Lotru-Ciunget, pentru acelaşi tip de agregat, modernizarea a costat de 10 ori mai puţin, adică 137.000 de euro” ne-a mai spus Borza.

Diferendele dintre administratorul Hidroelectrica şi Andritz Hydro au ajuns de mult în instanţă. Pe lângă procesele din ţară, au fost deschise acţiuni în instanţă şi la Viena, Geneva şi Zurich, după cum ne-a mai declarat Borza.

sursa si foto:  http://www.expunere.com

Dosarul Hidroelectrica – Porţile de Fier. Scapă cel mai ”deștept” băiat al energiei românești ?

portile-de-fier-800x600Marele dosar Hidroelectrica a început la DIICOT în urmă cu 9 ani. Prejudiciul estimat este uriaş: un miliard de euro. Numai expertiza judiciară plătită de statul român a fost de 1,8 milioane de euro. Procurorii nu au reuşit însă să îi tragă la răspundere pe autorii morali, ci doar nişte „acari păuni”. Cu alte cuvinte, au fost deferiţi Justiţiei doar directorii Hidroelectrica care au semnat contractele păguboase cu băieţii deştepţi din energie, NU şi băieţii deştepţi şi miniştrii care i-au ajutat.

Beneficiar al unui contract cu Hidroelectrica în valoare de un miliard de dolari, Bogdan Buzăianu de la Energy Holding este considerat cel mai mare băiat deştept din energie. El a obţinut contractul pe vremea când ministrul Industriilor în Guvernul Adrian Năstase era naşul său, Dan Ioan Popescu, zis DIP.

Afacerea ar fi început prin retehnologizarea hidrocentralelor de la Porţile de Fier I şi II, pe vremea miniştrilor Industriilor Călin Popescu Tăriceanu, în ’97-’98 şi Dan Ioan Popescu, în 2000-2001. Companiile elveţiene reprezentate de Bogdan Buzăianu au obţinut contractele de retehnologizare prin încredinţare directă. În schimb, firme reprezentate sau în care Buzăianu era asociat au primit, prin Hotărâri de Guvern, energie electrică hidro ieftină. Totul a culminat cu mega contractul Energy Holding din 2002 de un miliard de dolari. Băieţii deştepţi au revândut apoi energia astfel obţinută de 3-4 ori mai scump, uneori chiar statului.

E o poveste tipică anilor ’90, capitalismului de tranziţie, spaţiului ex-sovietic, cu firme de apartament care cumpărau de la stat energie ieftină şi o revindeau scump, fără costuri, fără investiţii. Presa a vărsat multă cerneală pe subiect, însă cazul nu a fost rezolvat nici până astăzi de către autorităţile române astfel încât este încă de actualitate.

Băieţii deştepţi şi miniştrii nu ar fi dat socoteală până acum din pricina corupţiei. Potrivit DNA, în timp ce preşedintele Traian Băsescu tuna şi fulgera (sau cel puţin aşa lăsa impresia) împotriva băieţilor deştepţi din energie (de altfel expresia îi aparţine fostului preşedinte), protejata lui, Elena Udrea (foto), ar fi primit mită chiar de la cel mai mare băiat deştept, Bogdan Buzăianu.

Toată această (deja) telenovelă judiciară, cu bani foarte mulţi, oameni deosebit de influenţi, intrigi şi corupţie a ajuns acum la DNA. Procurorii anticorupţie au constatat că o parte dintre acuzaţii s-au prescris. Însă nu totul e prescris. Potrivit DNA, 32 de persoane sunt încă vizate de anchetă.

Important e să existe voinţă în instrumentarea acestui mare caz, chiar dacă sursele României Curate spun că apetitul procurorilor DNA pentru astfel de cazuri istorice e redus.

Epopeea dosarului Hidroelectrica

Dosarul Retehnologizarea Porţilor de fier de la DNA este disjuns din marele dosar Hidroelectrica de la DIICOT privind contractele cu aşa zişii băieţi deştepţi din energie.Dosarul a început în urma cu 9 ani şi a vizat 3 paliere:

  • directorii Hidroelectrica care au semnat contractele păguboase cu băieţii deştepţi prin care compania de stat le-a vândut energie electrică ieftină; şefii din ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei) care nu au supravegheat Hidroelectrica şi piaţa de energie; ministrul Economiei Codruţ Sereş care, deşi a fost averizat asupra jafului de la Hidroelectrica, nu a făcut nimic, ba chiar l-ar fi acoperit.
  • firmele băieţilor deştepţi care au beneficiat de pe urma contractelor  păguboase pentru stat. E vorba de intermediarii care au cumpărat energie ieftină de la Hidroelectrica şi au revândut-o la preţuri de 3-4 ori mai mari, uneori chiar statului.
  • miniştrii care au stat în spatele directorilor Hidroelectrica ce au semnat contractele cu băieţii deştepţi

Aşadar, au fost luate în vizor:

  • contractele prin care energia ieftină de la Hidrolectrica a ajuns la  diverse firme, printre care Energy Holding a lui Bogdan Buzăianu.

Energy Holding a încheiat cel mai mare contract de energie cu Hidroelectrica, de aproape un miliard de dolari, pe vremea când ministrul Economiei era DIP:

Cel mai important contract bilateral dintre S.C. Hidroelectrica S.A. şi Energy Holding S.R.L. a fost încheiat la data de 14.01.2004, fără respectarea reglementărilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei şi la preţuri ineficiente din punct de vedere economic de la momentul încheierii contractului până în prezent, valoarea contractuală pe perioada de 10 ani a energiei electrice tranzacţionabile depăşind 1% din Produsul Intern Brut al României în anul semnării contractului”, a acuzat procuroarea DIICOT Adriana Cristescu de la Serviciul de combatere a macro-criminalităţii economico-financiare în rechizitoriul din 2012 de trimitere în judecată a directorilor Hidroelectrica care au semnat contractul cu Buzăianu.

  • contractele de retehnologizare a hidrocentralelor atribuite prin încredinţare directă, nu prin licitaţie.

Cea mai scumpă expertiză judiciară din istoria Justiţiei române. În marele dosar Hidroelectrica s-a făcut o expertiză complexă, financiar-contabilă combinată cu una tehnico-ştiintifică. Costurile au fost fără precedent: 1,8 milioane de euro. Vezi aici ce declara în 2008 purtătorul de cuvânt al Parchetului General, Robert Cazanciuc, devenit ulterior ministrul Justiţiei în Guvernul Ponta.

Din cele 3 paliere ale cazului, numai dosarul privind directorii Hidroelectrica, şefii din ANRE şi fostul ministru al Economiei Codruţ Sereş a ajuns pe masa judecătorilor. Ei au fost trimişi în judecată în 2012. Doar în acest prim dosar, paguba a fost stabilită la aproape 135 de milioane de euro.

Cazul s-a lăsat cu condamnări grele în primă instanţă. Pe 31 martie 2014, foştii directori ai Hidroelectrica Traian Oprea, Eugen Pena şi George Asan au primit căte 5 ani de detenţie efectivă, iar fostul ministru al Economiei Codruţ Sereş, 4 ani cu executare. Detalii aici.

Sentinţa finală în acest caz va fi dată pe 29 ianuarie acest an. Vezi aici.

Dosarele băieţilor deştepţi şi ale miniştrilor care i-au ajutat s-au umplut de praf

Aşadar, procuorii DIICOT s-au mulţumit să îi trimită în judecată doar pe directorii Hidroelectrica care au semnat contractele cu băieţii deştepţi. Procurorii nu au mers mai departe pe fir spre cei care au beneficiat, adică băieţii deştepţi şi spre miniştrii care i-au ajutat să pună mâna pe contracte.

De altfel, Dan Ioan Popescu a fost indicat drept responsabil în dosarul directorilor. Foştii şefi ai Hidroelectrica sunt acuzaţi, printre altele, că nu au activat clauza de forţă majoră în timpul secetei din 2003 când, pentru a-şi onora contractele cu Energy Holding, Hidroelectrica a fost nevoită să cumpere energie scumpă de la termocentrale ca să o vândă ieftin lui Buzăianu.

Iată ce a declarat la DIICOT pe 7 mai 2007 fostul director al Hidroelectrica, Eugen Pena:

După emiterea scrisorilor către S.C. Electrica S.A. prin care înştiinţam despre activarea clauzei de forţă majoră, mi s-a transmis verbal de domnul Secretar de Stat Iancu (Iulian Iancu, actual deputat PSD – n.r.) de la Ministerul Economiei şi Comerţului care răspundea de problemele legate de energie că domnul Ministru Dan Ioan Popescu nu este de acord cu activarea clauzei de forţă majoră (…)Menţionez că în discuţia avută în biroul domnului ministru Dan Ioan Popescu nu s-a discutat separat de activarea clauzei de forţă majoră în contractul cu S.C. Electrica S.A. şi în contractele cu furnizorii licenţiaţi, ideea activării clauzei de forţă majoră fiind respinsă de participanţii la discuţie la modul general.

Prin neactivarea clauzei de forţă majoră se accepta implicit de către participanţii la discuţie ca întreaga pierdere să fie înregistrată la nivelul S.C. Hidroelectrica S.A.”, a declarat fostul director Hidroelectrica la DIICOT, potrivit rechizitoriul din 2012 al procuroarei Adriana Cristescu prin care foştii directori ai Hidroelectrica au fost trimişi în judecată.

Activarea clauzei de forţă majoră nu a fost practicată însă şi la unele contracte importante din punct de vedere cantitativ cu furnizorii licenţiati de pe piaţa internă. În condiţiile în care costul de livrare al unui MWh din producţia proprie, dar şi din achiziţii de la alţi producători interni sau externi a fost mai mare în raport cu preţurile contractuale, SC Hidroelectrica SA a înregistrat o pierdere financiară de 3.856 de miliarde de lei vechi”, arată procurorii DIICOT.

Care e legătura dintre retehnologizarea hidrocentralelor şi contractele băieţilor deştepţi

Potrivit unor surse judiciare, afacerea cu energie hidro ieftină şi apariţia aşa zişilor băieţi deştepţi din energie îşi au originea în afacerea retehnologizărilor de hidrocentrale.

Reţeta ar fi următoarea: companii elveţiene reprezentate de Bogdan Buzăianu au pus mâna pe contractele de retehnologizare a hidrocentralelor de la Porţile de fier prin încredinţare directă, nu prin licitaţie. Lucrările executate ar fi fost, pe de-o parte supraevaluate, iar pe de altă parte ar fi fost de proastă calitate şi mult întârziate.

Statul român nu a plătit cu banii jos lucrările de retehnologizare, ci cu energie. Aşa s-ar fi ajuns la contractele avantajoase de livrare a energiei ieftine, contracte socotite preferenţiale. În realitate, preferenţiale ar fi fost contractele iniţiale, cele de retehnologizare.

Iată ce a declarat la DIICOT pe 7 februarie 2008 martora Maria Mânicuţa,  fost director general al Departamentului Licenţe, Autorizaţii şi Reglementări Tehnice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei:

„Din producţia previzionată de S.C. Hidroelectrica S.A. pentru anul 2003 se scădea în primul rând cantitatea de energie contractată la export în vederea finanţării proiectelor de retehnologizare aprobate prin hotărâri ale guvernului.”

Sau martorul Radu Regman, fost consilier al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, 19 octombrie 2009:

S.C. Hidroelectrica S.A. avea în derulare contracte de export de energie electrică destinate acoperirii costurilor de retehnologizare pentru Porţile de Fier I, încadrate în categoria exporturi guvernamentale.”

De ce nu s-au făcut până acum dosarele palierelor 2 şi 3 privind băieţii deştepţi şi miniştrii

Un posibil răspuns ar putea fi în dosarul DNA privind-o pe Elena Udrea, protejata fostului preşedinte al României, Traian Băsescu. În octombrie anul trecut, DNA a început urmărirea penală împotriva Elenei Udrea pentru că ar fi cerut mită 5 milioane şi ar fi primit efectiv 3,8 milioane de euro şi ziarul Evenimentul Zilei de la Bogdan Buzăianu ca să îl ajute să scape de dosarul de la DIICOT. La şefia DIICOT era Alina Bica, prietena de shopping de la Paris a Elenei Udrea.

De ce Bogdan Buzăianu le-ar fi făcut Elenei Udrea şi Alinei Bica fotografiile de la Paris, publicate în plină campanie prezidenţială în noiembrie 2014: ca să le aibă la mână după ce le-ar fi dat mită ca să îl scape de dosarul de la DIICOT?

Cum şi de ce a ajuns dosarul Retehnologizării Porţilor de fier la DNA

Potrivit unor surse judiciare, fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, încerca să închidă dosarul lui Buzăianu aflat la procuroarea de caz Adriana Cristescu.

Pe de altă parte, explică sursele noastre, nici Adriana Cristescu nu ar fi fost “uşă de biserică”. Ea pur şi simplu nu ar fi instrumentat dosarul, aşteptând, în schimb, prescripţia.

În toamna lui 2014, Cristescu a fost audiată la DNA şi a dat declaraţii împotriva Alinei Bica. Dosarul lui Buzăianu privind retehnologizarea Porţilor Fier a făcut apoi obiectului unui conflict de competenţă între DNA şi DIICOT, tranşat de procurorul general în favoarea DNA. Aşa a ajuns cazul la DNA pe 14 decembrie 2014.  Este un dosar uriaş cu 439 de volume vizând fapte din perioada 2002-2012.

O parte dintre acuzaţii s-a prescris

Potrivit unui răspuns oficial al DNA, „la data de 15 noiembrie 2015, procurorii DNA au constatat că, pentru anumite fapte încadrate juridic drept infracţiuni de constituire a unui grup infracțional organizat şi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, fapte comise în perioada 2000-2005, a intervenit prescripţia răspunderii penale.”

Procuroarea Cristescu începuse urmărirea penală după ce deja intrevenise prescripţia. „Termenul de prescripție a răspunderii penale pentru aceste infracţiuni s-a împlinit anterior începerii şi extinderii urmăririi penale (2 februarie, 3 februarie şi 24 martie 2014), dispuse în dosarul aflat la acea vreme la DIICOT”, se arată în răspunsul DNA.

A scăpat prin pensionare. „DNA a formulat o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii – Inspecția Judiciară în care a notificat asupra faptului că, anterior preluării dosarului de către DNA, se dispusese începerea urmăririi penale şi extinderea pentru fapte pentru care se împlinise termenul de prescripţie.

Având în vedere că s-a constatat că procurorul din cadrul structurii respective a fost eliberat din funcție ca urmare a pensionarii  și având în vedere că răspunderea disciplinară se poate angaja doar pentru magistrații în funcție, Inspecția Judiciară a clasat plângerea”, arată DNA.

Ce se întâmplă acum cu dosarul Retehnologizării Porţilor de Fier

S-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor faţă de 32 suspecți pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dintre care una în formă continuată.

La data faptelor, persoanele sus menţionate erau  factori de decizie şi control ai S.C. Hidroelectrica S.A şi, respectiv, angajaţi în cadrul SH Porţile de Fier”, arată DNA.

De altfel, chiar în rechizitoriul procuroarei de la DIICOT, Adriana Cristescu, se arată că:

Actele materiale realizate de nucleul constituit (de directori ai Hidroelectrica şi şefi ANRE – n.r.) au constat în:

– încheierea de contracte de retehnologizare a unor grupuri hidroenergetice la preţuri supraevaluate;

– neactivarea clauzei de forţă majoră în situaţii de calamităţi naturale pentru contracte de furnizare a energiei electrice; 

– nefacturarea unor cantităţi de energie electrică produse şi introduse în reţeaua de transport;

– vânzarea unor cantităţi de energie electrică achiziţionate de la alţi producători la preţuri inferioare costului de achiziţie;

– facturarea unor cantităţi de energie electrică vândute la preţuri mai mici decât cele stabilite prin contract;

– încheierea de contracte cu anumiţi furnizori licenţiaţi prin care s-au majorat cantităţile de energie şi perioadele de derulare a acestor contracte, contrar dispoziţiilor legale în vigoare în perioada respectivă”.

sursa si foto:   http://www.romaniacurata.ro

Monopolul „băieţilor deştepţi” pe piaţa de energie

10-electrica-mfaxConsiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi în valoare totală de 165,8 milioane de lei (37 milioane de euro) Hidroelectrica şi 10 parteneri contractuali ai companiei, în principal comercianţi de energie, pentru încheierea de înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa producerii şi comercializării de electricitate.

Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi în valoare totală de 165,8 milioane de lei (37 milioane de euro) Hidroelectrica şi 10 parteneri contractuali ai companiei, în principal comercianţi de energie, pentru încheierea de înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa producerii şi comercializării de electricitate, prin contractele preferenţiale pe termen lung atribuite “băieţilor deştepţi” din domeniu.

Amenzile au fost aplicate companiilor Hidroelectrica (sancţionată cu 20,43 milioane lei), Alpiq Romindustrie (21,72 milioane lei), Alpiq Romenergie (87.821 lei), Alro (21,23 milioane lei), Electrocarbon (864.203 lei), Electromagnetica (9,02 milioane lei), Elsid (2,55 milioane lei), Energy Financing Team, Elveţia (71,37 milioane lei), Energy Holding (12,35 milioane lei), Luxten Lighten Company (5,45 milioane lei) şi Menarom – PEC, succesor Euro-PEC (724.950 lei).

Hidroelectrica, Elsid şi Electrocarbon au recunoscut că au încălcat legea şi au beneficiat astfel de reducerea amenzilor.

În cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a analizat contractele pe termen lung încheiate între producătorul Hidroelectrica şi unii furnizori de energie electrică şi consumatori eligibili pe piaţa angro de energie electrică, având în vedere scopul, condiţiile de piaţă, poziţiile deţinute pe piaţă, durata contractelor, cantitatea de energie electrică angajată în contracte, preţul contractual, imposibilitatea denunţării unilaterale din partea producătorului.

Investigaţia a fost declanşată în anul 2012, din oficiu, indiciile fiind identificate în cadrul anchetei sectoriale pe piaţa energiei electrice. Pe parcursul investigaţiei, mai multe companii, comercianţi de energie au acţionat în instanţă Consiliul Concurenţei, contestând folosirea unor documente ridicate cu ocazia inspecţiei inopinate efectuate la sediile acestora. Aceste litigii au condus la întârzierea procedurii investigaţiei cu peste un an.

“Autoritatea de concurenţă a constatat că aceste contracte au avut ca efect blocarea pieţei pentru alţi furnizori şi producători de energie electrică şi consumatori eligibili, conducând la îngreunarea procesului de dezvoltare a pieţei în perioada liberalizării sectorului”, se arată într-un comunicat emis luni de Consiliul Concurenţei.

Contractele, încheiate preferenţial, fără un proces de selecţie obiectiv şi în lipsa unor proceduri transparente de comercializare a energiei electrice, prevedeau comercializarea unei cantităţi de energie mai mari decât putea să producă Hidroelectrica (95 -175% din cantitatea de energie produsă). Ca urmare a acestor contracte, a fost indisponibilizată anual o cantitate de 42-60% din energia electrică comercializată de producători pe piaţa concurenţială pentru o perioadă de 10-14 ani. În ceea ce priveşte preţurile practicate în cadrul contractelor pe termen lung încheiate, acestea s-au situat, în mod permanent, la un nivel inferior preţurilor medii înregistrate pe platformele de tranzacţionare PCCB (Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale) şi PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare).

“Practic, întreaga cantitate de energie produsă de Hidroelectrica era livrată pe baza acestor contracte pe termen lung ceilalţi participanţi la piaţă ne mai având acces la această sursă de energie ieftină. Mai mult, contractele au fost încheiate în condiţiile în care toate părţile implicate cunoşteau informaţiile privind riscul hidrologic crescut, respectiv cantitatea insuficientă de energie electrică disponibilă. Astfel, pentru onorarea contractelor, Hidroelectrica a achiziţionat cantităţi importante de energie de pe piaţa concurenţială la un preţ mai mare decât cel la care vindea către partenerii săi”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Autoritatea de concurenţă precizează că, în perioada analizată, 2003-2012, Hidroelectrica a primit aproximativ 450 de cereri de furnizare de energie electrică, cărora nu a putut să le dea curs.

“În acelaşi timp, aceste contracte au afectat şi concurenţii Hidroelectrica activi pe segmentul concurenţial al pieţei producerii şi comercializării de energie electrică, care nu au avut capacitatea de a realiza oferte la preţuri care să poată concura preţurile prevăzute în contractele pe termen lung. Astfel, a fost restricţionat accesul celorlalţi producători la grupul de clienţi ai Hidroelectrica”, spun oficialii autorităţii.

Potrivit acestora, clauzele contractuale privind livrarea de energie electrică prevăzute în contractele pe termen lung, coroborate cu contractarea unor cantităţile semnificative, reprezentând aproximativ întreaga cantitate de energie electrică disponibilă, au avut drept efect limitarea opţiunii Hidroelectrica SA de a participa la piaţa pentru ziua următoare (PZU), ceea ce a condus la diminuarea lichidităţii şi la distorsionarea preţului de referinţă pe piaţa de energie electrică din România.

Mai mult, prin încheierea şi derularea contractelor pe termen lung, cantitatea de energie electrică contractată de către Hidroelectrica pe piaţa reglementată a scăzut, diminuând astfel cantitatea de energie cu preţ scăzut aferentă “coşului reglementat”, fapt ce a condus implicit la afectarea preţului la consumatorii casnici.

Un alt aspect constatat în cadrul investigaţiei este faptul că unii parteneri contractuali ai Hidroelectrica şi-au exercitat în comun puterea de cumpărare pe perioada derulării contractelor în discuţie, coordonându-şi comportamentul concurenţial şi stabilind condiţiile de tranzacţionare.

Astfel, Energy Holding, Alpiq Romindustries şi Alpiq Romenergie şi-au coordonat comportamentul pe parcursul derulării contractelor pe termen lung încheiate cu Hidroelectrica, pentru a stabili condiţiile de tranzacţionare, inclusiv preţurile aferente. Acelaşi comportament a fost constatat şi pentru Elsid şi Electrocarbon, existând dovezi privind stabilirea în comun a condiţiilor contractuale cu Hidroelectrica SA.

“Prin încheierea acestor contracte, a fost distorsionată concurenţa pe piaţa comercializării energiei electrice, intenţia părţilor fiind de a-şi consolida poziţia şi de a obţine unele beneficii economice fără expunerea la riscul asociat unor mecanisme concurenţiale de piaţă”, a mai declarat preşedintele Consiliului Concurenţei.

Contractele preferenţiale, la preţuri sub nivelul pieţei, încheiate cu “băieţii deştepţi” din energie au adus Hidroelectrica pierderi de 1,1 miliarde euro şi au determinat insolvenţa producătorului, în perioada iunie 2012 – iunie 2013.

Începând cu februarie 2014, Hidroelectrica se află pentru a doua oară în insolvenţă.

 

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén